Telegramă pentru educaţie

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un viitor posibil şi durabil înseamnă mai ales depăşirea culturii „fricii”, practicată din primii ani de şcoală. Nu ne mai permitem să optăm în funcţie de frică, 27 de ani de ezitări şi de ping-ponguri în educaţie sunt de ajuns, devin chiar prea mulţi.

Este târziu pentru educaţia din România. Stop. Nu sunt gata programele şcolare de gimnaziu pentru elevii din clasa a IV-a. Stop. Ei nu vor avea nici manuale la toamnă. Stop. Învăţătorii nu au mai fost, demult, la cursuri de Didactica aritmeticii, de exemplu. Stop. Din toamnă, informatica se face din clasa a V-a. Stop. Nu există plan pentru asigurarea calităţii acoperirii acestor catedre. Stop. În zilele acestea se stabileşte bugetul alocat educaţiei. Stop. Nu ştim principiile care stau la baza construcţiei lui. Stop. Nu ştim dacă Unitatea de Finanţare a Învăţământului Preuniversitar a produs vreo fundamentare pentru finanţarea/elev. Stop. Niciun euro din FSE 2014-2020 nu s-a cheltuit încă pentru creşterea calităţii educaţiei din România. Stop. Şcolile vulnerabile au nevoie de profesori cu mai multe specializări. Stop. Nu ajută cei de profesie  navetişti. Stop. Este nevoie de directori profesionişti. Stop. Urgent. Stop. Site-ul www.edu.ro nu mai funcţionează. Stop. Şi stop joc.

Acum mai bine de-o lună încă speram. Scriam că mi-aş dori să se întâmple ce s-o întâmpla în alte ministere, dar sper ca PSD să aleagă două/trei domenii în care să facă o performanţă istorică. Istorică în bine. Şi, egoistă fiind, speram ca educaţia să fie unul dintre aceste domenii. Îmi imaginam că la majoritatea pe care o au în Parlament, împreună cu ALDE, cu sprijinul UDMR, putem reveni asupra Legii Educaţiei, putem organiza o consultare amplă, adevărată şi putem deveni studiu de caz mondial, ca bună practică de implementare a unei reforme moderne, vizionare în domeniul educaţiei, de-acum în zece ani.

Un astfel de culoar politic apare rar, de aceea este important să fie asumat curajos. Sunt şase luni de graţie, maxim un an de reforme majore. Să nu îmi spuneţi că este utopic ceea ce cer, ceea ce sper, nu e doar idealism, ci şi de o perspectivă realistă. Peste zece ani aş prefera să primesc în casă un instalator educat în şcoala românească, care în zile ca aceasta a fost bine încălţat când a mers copil bucuros la şcoala lui încălzită, unde a primit la prânz o supă caldă şi hrănitoare şi mai apoi a avut acces la un învăţământ profesional de calitate. Iar peste zece ani, când vine la mine o face pentru a-şi completa veniturile în timp ce este student la „instalaţii”. Şi pentru această şansă a lui sunt hotărâtă să muncesc şi să pun timp. Încă.

Ştiu că educaţia nu este tema zilei. Da’ oare „serviciile” nu mai au o urmă de patriotism? Nu mai consideră că nonintervenţia structurală în educaţie reprezintă un risc de securitate? Ah, s-ar putea ca până şi ei să aibă probleme de capacitate. În fond tot ce şcolim, tot ce educăm, sau nu educăm, înseamnă dezvoltare sau stagnare şi se poate întoarce împotriva noastră. Există deja dovezi că opţiunea în favoarea maselor mai puţin educate şi mai uşor de condus nu încurajează dezvoltarea. Un viitor posibil şi durabil înseamnă mai ales depăşirea culturii fricii”, practicată din primii ani de şcoală. Nu ne mai permitem să optăm în funcţie de frică, 27 de ani de ezitări şi de pring-ponguri în educaţie sunt de ajuns, devin chiar prea mulţi.

Un an şi o lună, adică 13 luni a durat în medie un mandat de ministru/ministră în educaţie. Sigur, au fost şi perioade mai lungi pentru unii miniştri, care au şi produs rezultate mai consistente. Şi să nu mă luaţi cu PSD-ul, vă rog..., din păcate nu avem un model perfect, nici pe stânga, nici pe dreapta.  Niciun partid politic nu „a ţinut spatele” ministrului Educaţiei, la modul efectiv. În educaţie, uneori, dar ar putea fi o regulă, este nevoie ca un partid, prin fiecare om al său, să-şi susţină Ministrul, reforma asumată, scenariul de viitor posibil.

Închei în acelaşi registru în care am început:

Se solicită răspuns la întrebarea. Stop. Câţi miniştri ai Educaţiei vor fi în perioada 2017-2020? Stop. Educaţia va fi coordonată de la? Stop. A) Minister. Stop. B) Comisia din Senat. Stop. C) Comisia din Camera Deputaţilor. Stop. D) Sindicate. Stop. E) Din altă parte. Stop.

Stop joc. A sosit momentul unei schimbări, copiii noştri merită ceva mult mai bun. Merită un viitor.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite