STUDIU Salariile profesorilor, direct proporţionale cu performanţele celor mai bune sisteme de educaţie

FOTO: Arhiva Adevărul

Potrivit unui studiu OECD care analizează rezultatele PISA cu sistemele de educaţie din ţările participante, în aproape jumătate din aceste ţări, performanţa elevilor la şcoală este direct legată de nivelul salarial al profesorilor şi de nivelul de respect de care aceştia beneficiază în societate.

"Analiza arată că ţările care vor să-şi îmbunătăţească performanţele la PISA, ar trebui să cheltuiască mai mult pe recrutarea de profesori cu un grad înalt de calificare. De altfel, dacă ne uităm la rezultate, ţările care investesc cel mai puţin în personalul didactic sunt ţările care au şi cele mai mici rezultate la PISA", se arată în studiul realizat de Gems Education Solutions pe 30 de ţări OECD (Organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare economică, aceeaşi organizaţie care realizează faimoasele teste PISA).  

Dacă ar fi să comparăm salariile profesorilor din primele 10 ţări care s-au clasificat la rezultatele PISA din 2012, observăm că în Coreea de Sud (locul 2 la PISA), un profesor de gimnaziu cu 10 ani de experienţă câştigă aproximativ 40.300 de euro. În alte ţări, dacă ar fi să aproximăm în euro, situaţia salariilor arată astfel: Finlanda – 37.000 euro, Canada – 58.500 euro, Noua Zeelandă – 40.800 euro, Japonia – 37.600 euro, Australia – 51.600 euro, Olanda – 51.000 euro. Shanghai şi Hong Kong nu au fost incluse în studiul privind salariile. 

Iar pentru profesorii de liceu cu 10 ani de experienţă, salariile aproximate în euro sunt: Coreea de Sud - 40.500 de euro, Finlanda – 41.000 euro, Canada – 58.800 euro, Noua Zeelandă – 42.100 euro, Japonia – 37.700 euro, Australia – 52.000 euro, Olanda – 51.300 euro. 

Ca fapt divers, profesorii români au în momentul de faţă aproximativ 21.600 de lei pe an salariul brut, adică 15.600 de lei net, ceea ce înseamnă puţin peste 4.800 de euro brut pe an (3.400 euro net). Salariile au fost calculate pe profesori cu 10 ani de experienţă şi gradul 1.

Un alt factor care pare să aibă o importanţă mare este cât de respectat este profesorul de către elevi, părinţi şi societate, în general. Premiza este că un profesor tratat cu respect şi care ştie că opinia lui este luată în considerare, că i se acordă un anume grad de încredere de către părinţi şi elevi pentru aptitudinile sale didactice, va avea performanţe mai bune la clasă fiindcă se va simţi motivat să-şi facă meseria. Practic, acolo unde salariul nu este o sursă de motivare suficientă, este nevoie măcar de elementul "respect" pentru a contrabalansa. Ţara unde profesorii sunt cei mai respectaţi este China, potrivit OECD, iar ţara cu cel mai scăzut grad de respect este Israel. De asemenea, în Europa, profesorii nu sunt atât de respectaţi ca în Asia.

Respectul se câştigă cu greu

În ceea ce priveşte respectul acordat profesorilor, Horia Oniţă, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, spune că este o diferenţă între modul în care părinţii acordă respect dascălilor şi respectul pe care îl au copiii lor. "Generaţiile părinţilor noştri încă mai acordă respectul cuvenit profesorilor prin mentalitatea şi modul în care erau văzuţi profesorii în trecut, dar şi aici respectul se degradează. La elevi, nu foarte mulţi profesori sunt respectaţi în adevăratul send al cuvântului, iar acest fapt se datorează relaţiei deficitare profesor-elev. Din păcate, mulţi profesori consideră că respectul le este cuvenit indiferent de acţiunile şi comportamentul lor, însă lipsa de obiectivitate, profesionalismul îndoielnic, comportamentul abuziv şi lipsa de comunicare fac ca mulţi profesori să îşi piardă respectul real în faţa elevilor. Respectul real (şi aici mă refer la modul în care sunt văzuţi profesorii, nu exigenţele unui regulament care te obligă la un respect minim) contează, într-adevăr, în actul de predare. Dar trebuie să fie un respect reciproc, un respect bazat pe o relaţie adecvată, însă un respect impus nu aduce niciun beneficiu", a explicat Oniţă punctul de vedere al elevilor.

Unde pierde educaţia cei mai buni absolvenţi de facultate 

Salariile umilitoare ale profesorilor debutanţi din România au un impact direct asupra selecţiei viitoarelor cadre didactice. 

Studiul OECD "Education at a glance 2015" ("Educaţia în 2015") arată că sistemele de educaţie sunt într-o continuă competiţie cu alte sectoare similare ale economiei pentru a atrage angajaţi bine pregătiţi. "Salariile debutanţilor şi rata lor de creştere pe parcursul carierei de profesor sunt un factor decisiv pentru majoritatea dintre ei atunci când îşi aleg această profesie. Ţările care vor să aibă un număr mai mare de profesori, în special ţările unde majoritatea cadrelor didactice nu sunt tinere sau în ţările unde creşte numărul de elevi care vin din urmă, ar trebui să ia în considerare o ofertă salarială cât mai atrăgătoare pentru debutanţi şi perspective de creştere în carieră. Trebuie menţionat însă, că nu este suficient ca sistemul de educaţie să atragă cei mai bine calificaţi absolvenţi de facultate din care să selecteze cei mai buni profesori, sistemul trebuie să-i şi păstreze", se atrage atenţia în studiul OECD. 

Astfel, programele de formare continuă, provocările profesionale cum se spune în multinaţionale, sunt importante şi în sistemul de educaţie. 

Măriri salariale pentru profesorii din România

Salariile personalului din sistemul public de învăţământ au fost majorate cu 15% începând cu 1 decembrie 2015, potrivit unei ordonanţe de urgenţă, aprobată în ultima şedinţă de Guvern coordonată de Victor Ponta, în calitate de premier. 

De această creştere salarială beneficiază 359.810 cadre didactice, personal didactic auxiliar şi personal nedidactic, respectiv: 290.000 de persoane din învăţământul preuniversitar de stat, 7.850 de persoane din unităţile finanţate integral de la bugetul de stat, 57.500 de persoane din învăţământul universitar şi 4.460 de persoane din unităţile finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. 

De această majorare mai beneficiază şi angajaţii din Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi personalul nedidactic din celelalte unităţi aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Educaţiei.  

Începând cu aceeaşi dată, sporurile şi indemnizaţiile care nu fac parte din salariul de bază al personalului din învăţământ se majorează cu acelaşi procent de 15%, în măsura în care angajaţii îşi desfaşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Impactul bugetar al acestor creşteri salariale este de 1,6 miliarde de lei.