STUDIU Cum influenţează internetul şi tehnologiile moderne educaţia

STUDIU Cum influenţează internetul şi tehnologiile moderne educaţia

Unul dintre aspectele îngrijorătoare ale internetului este aşa-numitul fenomen de "cyber bullying" , adică hărţuirea online           FOTO: Arhiva Adevărul

Internetul şi noile tehnologii ar trebui folosite tot mai mult în sistemul educaţional, având în că nu se mai poate ignora o cerinţă esenţială pe piaţa muncii: angajaţii trebuie să ştie cum să folosească un calculator. În consecinţă, şcolile ar trebui să pună accent pe tehnologizare, rezultă din analiza "Trends Shaping Education 2013".

Studiul "Trends Shaping Education 2013", publicat sub forma unei cărţi, arată care este impactul asupra educaţiei pe care îl au factorii şi trendurile economice, sociale, demografice şi tehnologice.

Cartea este structurată în cinci capitole: în primul este analizată importanţa globalizării, în al doilea, evoluţia societăţii, al treilea capitol este despre schimbările de pe piaţa muncii, al patrulea capitol tratează evoluţia familiei şi ultimul analizează internetul şi influenţa acestuia.

Studiul are la bază date din mai multe surse internaţionale cum ar fi Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), Banca Mondială şi Naţionile Unite (ONU).

Hărţuirea online, Estonia este cea mai afectată ţară

Unul dintre aspectele îngrijorătoare ale internetului este aşa-numitul fenomen de "cyber bullying" , adică hărţuirea online, care îi îngrijorează pe părinţi. Dintre ţările care au participat la studiu, Estonia are cel mai mare grad de hărţuire online, urmată de Australia, Danemarca şi Suedia. La sfârşitul clasamentului se află Turcia, Portugalia şi Italia. România nu figurează în studiu.

"Cyber bullying" are loc atunci când un copil sau adolescent este ameninţat, hărţuit, sau jenat pe internet (site-uri de socializare, forumuri) de o altă persoană tânără.

Hărţuirea online poate duce chiar la tragedii cum ar fi suicidul în rândul tinerilor, ceea ce a atras atenţia societăţii şi i-a îngrijorat pe părinţi, care doresc să monitorizeze activitatea online a copiilor lor pentru ca aceştia să nu fie influenţaţi negativ.

Totuşi, este greu de estimat cât de mult acest trend afectează populaţia tânără la nivel global. În ţări precum Austalia, Estonia, Danemarca, Suedia sau Rusia, fenomenul afectează circa 10% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 9 şi 16 ani, în timp ce în ţările de la sfârşitul clasamentului, doar 2-3 din copii sunt hărţuiţi pe internet.

Interesant este faptul că de cele mai multe ori, rolurile de agresor şi victimă în cazul hărţuirii online se schimbă între ele. Cei care au recunoscut că au agresat persoane atât online cât şi în viaţa de zi cu zi spun că la rândul lor au căzut victime destul de des acestui gen de comportament.

Specialiştii îi sfătuiesc pe părinţi şi profesori să fie vigilenţi şi să încerce, pe cât posibil, să menţină un dialog deschis cu copiii pe această temă, pentru ca aceştia să aibă încredere că se pot confesa în cazul în care sunt hărţuiţi în mediul online.

Cum influenţează internetul viitorul educaţiei

"Trends Shaping Education 2013" analizează trei aspecte principale ale internetului care ar putea fi folosite în avantajul elevilor:

  • Reţelele de socializare - cum ar fi Facebook, fondat în 2004 şi care a ajuns la peste un miliard de utilizatori în septembrie 2012. Şcolile ar putea să ia în considerare dezvoltarea acestor gen de platforme sociale pentru a extinde procesul de învăţare dincolo de orele de la clasă.
  • Creşterea diversităţii conţinutului - încă din anul 2000, conţinutul internetului s-a diversificat considerabil, în sensul în care, astăzi, peste 250 de limbi sunt folosite în mediul online. Engleza, chineza, japoneza, portugheza şi spaniola sunt primele cinci cele mai folosite limbi din lume pe internet. Profesorii şi experţii ar trebui să investigheze dacă această diversitate ar putea contribui la calitatea informaţiei accesată de copii.
  • Evoluţia internetului - în ianuarie 2009, pe piaţă erau 15.000 de aplicaţii care puteau fi descărcate, iar în septembrie 2012, numărul acestora a crescut la peste 1,5 milioane. Sistemul educaţional ar putea beneficia de acest sector al aplicaţiilor care se dezvoltă şi creşte extraordinar de repede.


Cunoştiinţele tehnologice, indispensabile pentru a intra pe piaţa muncii

Abilitatea de a folosi un calculator a devenit esenţială pentru a putea intra pe piaţa muncii, motiv pentru care şcolile ar trebui să insiste asupra educaţiei tehnologice mai mult decât până acum, spun specialiştii care au întocmit studiul.

În România deja se încearcă aşa ceva. Membrii Comisiei de Educaţie de la Camera Deputaţilor au propus ca amendament la ordonanţa 92 prin care se va schimba Legea Educaţiei, introducerea unei evaluări la nivelul clasei a VIII-a la informatică, materie care în momentul de faţă este opţională în şcolile din România.

Secretarul de stat pe învăţământul preuniversitar, Stelian Fedorca, a precizat pentru „Adevărul“ că în aceste condiţii, informatica va fi făcută materie obligatorie la gimnaziu, lucru care s-a dorit de mult timp.

citeste totul despre: