Se profilează un 15 septembrie complicat: şcolile supraaglomerate, pericol pentru sănătatea elevilor

Multe şcoli „de renume” au atât de mulţi elevi încât se învaţă în trei schimburi iar clasele au mult peste 30 de copii FOTO Sever Gheorghe

Experţii din sistem atrag atenţia că este nevoie de soluţii urgente pentru a rezolva problema şcolilor supraaglomerate, o problemă creată din acţiunea colectivă a părinţilor şi ignorată de către autorităţi, în condiţiile în care ministrul Educaţiei a precizat că actuala infrastructură nu permite organizarea cursurilor cu respectarea distanţării sociale

Este nevoie de măsuri urgente şi de profunzime, care să vizeze creşterea personalului în şcoli, investiţii serioase în educaţie şi unele modificări legislative, pentru a rezolva problema unităţilor de învăţământ supraaglomerate unde nu se poate păstra distanţarea socială. Este semnalul de alarmă tras de experţii din Educaţie după ce ministrul Monica Anisie a recunoscut că actuala infrastructură şcolară nu permite organizarea orelor de curs cu respectarea măsurilor de distanţare socială. „Trebuie deja să gândim scenariul pentru noul an şcolar şi de aceea, în funcţie de evoluţia epidemiologică la nivelul ţării noastre, va trebui să gândim măsurile cele mai bune pentru elevi şi pentru profesori, şi aici includem şi această distanţare fizică. Este adevărat, infrastructura şcolară la acest moment nu oferă posibilitatea distanţării (…) şi de aceea trebuie să ne gândim cum anume am putea pune în practică o astfel de situaţie”, a afirmat aceasta.

Nu poţi să faci educaţie de calitate la clase cu peste 30 de copii. Este un lucru ce trebuie înţeles şi de către părinţii care insistă să-şi ducă copiii la şcoli de renume. Cristina Tunegaru, profesoară

   „Nu mai putem reveni la clase cu peste 30 de elevi”

Profesoara Cristina Tunegaru este de părere că şi părinţii trebuie să înţeleagă că educaţia copiilor lor are de suferit atunci când aleg cu toţii să-i înscrie la şcolile de prestigiu ducând la suprapopularea claselor din aceste unităţi de învăţământ, iar în actualul context autorităţile trebuie să ia măsurile necesare pentru a nu mai permite clase cu peste 30 de elevi. „Putem avea clase de 15-20 de elevi dacă chiar am vrea să facem asta. Nu este imposibil, însă problema este că în acest moment avem şcoli foarte aglomerate, cu peste 2.500 de copii, chiar în Bucureşti, şcoli în care se învaţă în trei schimburi. Este o problemă ce apare în special în şcolile urbane mari. Asta pentru că mulţi părinţi vor să-şi trimită copiii la aceleaşi şcoli, în timp ce alte şcoli sunt subpopulate, cursurile desfăşurându-se chiar şi într-un singur schimb. Lucrurile trebuie cumva echilibrate, şi probabil că va fi nevoie de nişte măsuri nu tocmai convenabile pentru politicieni. Va fi nevoie şi de o suplimentare a profesorilor – e de la sine înţeles că, dacă avem clase de 34-36 de elevi, unii copii trebuie duşi în alte clase sau chiar alte şcoli, şi deci va trebui să avem mai multe cadre didactice pentru aceste clase. Practic, trebuie să investim bani în toată treaba asta, iar aceste lucruri trebuie făcute acum, pentru că nu vom avea timp de la 1 septembrie. Era oricum inacceptabilă ideea că ne-am putea întoarce din toamnă în clase de 36 de copii. Nici înainte nu era uşor de acceptat, vă spun din proprie experienţă, la o clasă de 34 de elevi, este extrem de greu şi calitatea educaţiei nu este aceeaşi. Nu poţi să faci educaţie de calitate cu peste 30 de copii. Este un lucru ce trebuie înţeles şi de către părinţii care insistă să-şi ducă copiii la o anumită şcoală. Chiar dacă şcoala pare una de prestigiu, un profesor nu se poate ocupa la fel de copii atunci când sunt atât de mulţi în clasă. De multe ori, părinţii se uită doar la rezultatele de la examenele de Bac, însă cel mai adesea acele note nu sunt atât datorate şcolii, cât mai ales investiţiilor particulare – meditaţiilor. Un profesor se poate ocupa mai bine de copii dacă are un număr mai mic de elevi la clasă”, a declarat aceasta. 

De asemenea, o altă soluţie ar fi să ne bazăm şi pe învăţământul digital de la distanţă. „Actuala structură în mod clar nu permite crearea unor colective de 10 elevi, cum ar fi ideal să fie de la 1 septembrie, şi în opinia mea trecerea către învăţământul online e inevitabilă. Am putea stabili ca, din cele cinci zile săptămânale, una să fie de activităţi online, prin rotaţie. S-a investit în echipamente şi calculatoare pentru elevi, cursuri pregătitoare pentru profesori, face parte din formarea noastră profesională”, este de părere profesorul de matematică Cătălin Osiceanu.

Şcolile suprapopulate, rezultatul unor probleme sistemice din Educaţie

Problema şcolilor suprapopulate, agravată de actualul context epidemiologic, vine într-un moment în care deja numărul unităţilor de învăţământ era în descreştere. Spre exemplu, anul trecut, ministerul anunţa că are 6.293 de unităţi, cu 727 mai puţine decât în anul precedent, 2018. Nu în ultimul rând, acest fenomen a fost posibil şi cu concursul autorităţilor care au permis derogări de la Legea Educaţiei, făcând mult mai uşor pentru părinţi să-şi mute copiii la şcoala dorită. „Problema este legată de utilizarea spaţiilor disponibile. Din anii ’90 încoace, un număr foarte mare de unităţi şcolare au fost retrocedate, altele şi-au schimbat utilizarea, iar în actualul context nu mai dispunem de infrastructura necesară pentru respectarea unor reguli ce privesc siguranţa copiilor. Sunt puţine posibilităţi de manevră în momentul de faţă, mergând pe actuala infrastructură. Iar această situaţie vine în contextul în care avem deja şcoli suprapopulate, pentru că părinţii doresc să-şi ducă copiii doar în anumite unităţi de învăţământ, să fie aproape de locul de muncă, dacă se poate doar la o anumită învăţătoare etc., şi atunci se creează o presiune formidabilă pe anumite şcoli. Acest lucru este posibil pentru că metodologiile elaborate de minister permit acest lucru, un părinte îşi ia o viză de flotant şi automat îşi poate înscrie copilul la ce şcoală îşi doreşte. Acest lucru nu ar trebui permis. Este nevoie de o mai mare înţelegere din partea părinţilor, dar acest lucru este şi consecinţa faptului că avem un sistem de finanţare per capita. Iar directorii ştiu că, dacă vor să aibă bani pentru plata utilităţilor şi alte cheltuieli, trebuie să aibă cât mai mulţi elevi. Şi atunci avem această goană disperată după elevi chiar din partea şcolilor”, este de părere Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ Spiru Haret.

Problema finanţării Educaţiei rămâne însă problema fundamentală a sistemului. „Am cerut în mod repetat creşterea alocării, de la 2,7 din PIB către 6%, aşa cum prevede Constituţia. Dacă în ultimii zece ani s-ar fi majorat bugetul ministerului cu 0,2-0,3%, am fi avut în momentul de faţă o infrastructură mult mai bine dezvoltată şi ar fi fost stimulată şi piaţa muncii – tinerii studenţi ar fi fost stimulaţi să meargă şi către învăţământ şi să avem un număr mai mare de profesori. Niciun guvern, indiferent de culoarea politică, nu doar că nu a oferit mai mulţi bani la Educaţie, dar la fiecare rectificare din toamnă s-au şi luat bani”, a subliniat şi Gabriel Chicioreanu,  secretarul general al Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi.

Încep înscrierile la grădiniţă. Procedura stabilită de Ministerul Educaţiei

Înscrierile la grădiniţe au început oficial de ieri, iar anul acesta, în actualul context epidemic, părinţii pot trimite datele copiilor şi documentele necesare pentru înscriere prin poştă electronică, telefonic sau fax. Etapa I de înscriere la grădiniţă 2020 are loc în perioada 8 iunie-3 iulie, Etapa a II-a de înscrieri se desfăşoară între 20 iulie şi 10 august, iar etapa a III-a, intitulată „Corecturi”, este programată între 11 şi 31 august. 

În situaţia în care numărul de cereri depăşeşte numărul de locuri în grădiniţă, vor fi aplicate anumite criterii de departajare. Astfel, prioritate vor avea orfanii de ambii părinţi şi cei proveniţi din centrele de plasament sau din plasamentul familial, copiii care nu au un părinte şi cei care au certificat de încadrare într-un grad de handicap, însoţit de certificatul de orientare şcolară, eliberat de Comisia de orientare şcolară şi profesională. Dincolo de aceste criterii generale, grădiniţele pot impune propriile lor criterii, care însă nu pot fi discriminatorii şi nici nu pot lua forma unor liste de preînscrieri.

Înscrierile la grădiniţă, precum şi cele la clasa pregătitoare au fost suspendate din luna martie, atunci când Guvernul a decis ca toate unităţile de învăţământ din România să rămână închise.