Numărul de elevi scade, numărul de studenţi creşte

Imagine de arhiva

Numărul de elevi din învăţământul preuniversitar a scăzut cu aproape 31 de mii faţă de anul trecut. În acelaşi timp, numărul de elevi din învăţământul profesional a crescut cu aproximativ 6 mii de elevi, iar cel universitar cu 7,3 mii. Cel puţin aşa arată ultimele date publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Comparativ cu anul precedent, învăţământul superior şi învăţământul profesional au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare.

Concret, numărul de studenţi a crescut cu 7,3 mii faţă de anul trecut ajungând la 538,9 mii studenţi. Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost: afaceri, administraţie şi drept (23,8% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (21,0% din totalul studenţilor). 

Totodată, cifra elevilor la învăţământul profesional a crescut cu 5,8 mii de elevi ajungând la 90,2 mii. Pe de altă parte, acest tip de învăţământ a rămas cel mai puţin reprezentat la nivelul populaţiei şcolare (2,5%). În schimb, învăţământul primar şi gimnazial, precum şi cel liceal au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2017-2018 faţă de cel anterior (-17,5 mii pentru primar şi gimnzial, respectiv -13,1 mii pentru liceal).

Rata părăsirii timpurii a şcolii este de aproximativ 19%

Preşedintele Asociaţiei „Edu Cer“, Ştefan Vlaston, afirmă că scăderea numărul de elevi are mai multe cauze sociale. „În primul rând, trebuie să luăm în calcul faptul că populaţia tânără este în continuă scădere. Nu degeaba, aproape toate partidele politice şi-au făcut campanie electorală în baza acestui subiect. Apoi, vorbim şi de amploarea abandonului şcolar. În România, rata părăsirii timpurii a şcolii este de aproximativ 19%, situaţia cea mai gravă fiind în rândul elevilor din mediul rural care după ce termină clasa a VIII-a nu mai au posibilitatea de a merge la liceu“, explică Vlaston. În continuare acesta afirmă că numărul elevilor din învăţământul profesional a crescut datorită părinţilor. „Cred că mulţi dintre părinţi încep să aprecieze învăţământul profesional în detrimentul celui general pentru că cel dintâi îţi oferă o mai mare siguranţă în vederea găsirii unui loc de muncă“.

Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost în anul 2017-2018 de 3,578 milioane de elevi şi studenţi. La nivel teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2017-2018 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (623,0 mii persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (506,8 mii persoane). 

Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (54,4%), în timp ce învăţământul superior a fost preponderent în regiunea Bucureşti-Ilfov (34,8%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal şi de maeştri din regiunile Centru, Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov (2 % fiecare în parte).