Liceenii din România au cerut la Bruxelles un plan cadru mai aerisit
0
Trei tineri de la Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din Târgu Jiu au fost, pe 30 şi 31 martie, vocea liceenilor din România la Bruxelles, în cadrul evenimentului „Your Europe, Your Say”. Nemulţumiţi de planul cadru şi programele şcolare pentru liceu, au propus, alături de tineri din alte şase ţări europene, programe mai aerisite, mai multe materii opţionale şi micşorarea numărului de elevi din clasă.
Daniela, Rafael şi Mădălin, susţinuţi de profesoara Mihaela Ioniţă, de la Colegiul „Virgil Madgearu” din Târgu Jiu, au reprezentat România în cadrul proiectului „Your Europe, Your Say”, la care au participat aproape 100 de tineri din 33 de şcoli din 28 de ţări membre UE şi cinci state candidate la aderare.
Au avut emoţii, pentru că doar Daniela mai participase la un proiect european până atunci, iar pentru Mădălin era prima oară când ieşea din ţară. În schimb, nu a durat mult până să creeze parteneriate şi prietenii cu elevi din alte state.
După lungi dezbateri, au hotărât, împreună cu elevi din Bulgaria, Portugalia şi Danemarca, Croaţia, Franţa şi Belgia, că una dintre priorităţile lor este integrarea tinerilor pe piaţa muncii. De aici până la necesitatea modernizării sistemului educaţional nu a mai fost mult. Aşa că şi-au gândit o pledoarie pentru proiectul „Un sistem şcolar ideal duce la angajarea tinerilor” şi au propus un curriculum internaţional care să ofere şansa elevilor să aleagă dintre mai multe materii opţionale.
Potrivit acestora, doar o şcoală corelată cu piaţa muncii, cu un număr mai mic de elevi într-o clasă şi cu mai multe discipline opţionale poate duce la creşterea ratei de angajare a absovenţilor. Totodată, au subliniat importanţa programelor de schimb de experienţă între elevii din alte state şi a conţinuturilor educaţionale aerisite.
Proiectul lor a fost unul din cele 10 proiecte propuse de elevii din Uniunea Europeană în faţa membrilor Comitetului Social şi Economic European (CESE), organizatorul evenimentului.
Deşi proiectul lor, în urma voturilor colegilor din celelalte grupuri, a ieşit doar pe locul 4, este încă un semnal că elevii de liceu cred că actualele programe şcolare nu îi pregătesc pentru piaţa muncii.
Materii stufoase, prea puţine opţionale
Mădălin Ţucă este în clasa a XI-a, la specializarea Economie, în cadrul Colegiului de la Târgu Jiu, şi crede că disciplinele sunt prea stufoase, iar faptul că nu există o paletă largă de opţionale îi taie şansa de a se pregăti pentru un domeniu care îl interesează.
„După părerea noastră, sistemul din Danemarca s-ar apropia de sistemul nostru ideal, există o mai mare libertate de a alege între materii, sunt mai multe opţionale. Dacă vrem să urmăm un job, mai bine începem să investim timp încă din liceu pentru anumite domenii care ne interesează. Aşa vom fi şi mai motivaţi. Nu vom mai fi plictisiţi de anumite materii. Materiile ar trebui corelate mult mai bine cu piaţa muncii. Îmi plac economia, informatica şi alte materii legate de economie. Cred că materiile sunt stufoase, la materiile umane, este prea multă informaţii. Vreau să studiez cibernetica şi mi-ar plăcea să existe nişte baze ale ciberneticii în liceu”, a spus Mădălin.
Colegul său de clasă şi de echipă, Rafael Bunea, este de părere că „sistemul românesc de educaţie scoate roboţi”, nu oameni autentici şi cretivi, ceea ce nu face decât să îndepărteze tinerii de perspectiva unui bun profesionist.
„Cred că şcoala românească inhibă originalitatea şi încearcă să uniformizeze copiii, cu toate că ar trebui să încurajeze creativitatea. Cred că e un fel de rămăşiţă a comunismului. Evenimentul acesta m-a impulsionat să particip la proiectul despre sistemul şcolar în UE. Sistemul nu este tocmai bun, sunt făcuţi roboţi în loc de oameni. Se mecanizează totul şi îi face pe toţi la fel. Eu nu ştiu să învăţ decât mecanic la anumite discipline, după ce am dat testul pentru care am tocit, nu mai ştiu nimic”, crede Rafael, care a trecut prin mari dificultăţi numai pentru că avea părul lung.
Mai bună informare în şcoli despre UE
Catarina este din Portugalia şi crede cu aceeaşi tărie în necesitatea implementării unui proiect de tipul „Ideal school system leading to youth employment”, dar crede că putea fi prezentat mai convingător. Mai mult, atât ea, cât şi Daniela Andrei, colege de cameră şi de echipă, cred că eevii ar trebui să primească la şcoală mai multe informaţii despre Uniunea Europeană.
„Ne-am axat pe îmbunătăţirea sistemului educaţional pentru a oferi perspective mai bune de muncă tinerilor. Educaţia este foarte importantă când vine vorba de a construi viitorul, de a îmbunătăţi capacitatea societăţilor noastre de a merge înainte. Dacă te gândeşti la tinerii care ajung adulţi după ce trec prin şcoală, la şcoală înveţi bazele pentru ceea ce vei fi ca adult, aşa că, îmbunătăţind sistemele şcolare, formezi adulţi mai buni, prin curriulum, prin mai multă informaţie. Tinerii trebuie să poată face parte din viaţa politică, iar pentru a lua parte la toate deciziile care se iau în Europa şi în ţările lor este nevoie de mai multe informaţii despre Uniunea Europeană. Scopul nostru este ca tinerii să îşi găsească un job mai uşor într-un sector pe care chiar în apreciază”, a spus Catarina.
Daniela Andrei, care studiază alături de băieţi la Colegiul „Virgil Madgearu” spune că este păcat că la şcoală nu sunt mai bine informaţi despre realitatea Uniunii Europene.
„Chiar ar trebui ca la şcoală să fie puse în discuţie subiecte legate de Uniunea Europeană, pentru că noi o să fim viitorul şi trebuie să fim informaţi. La şcoală chiar nu se discută aşa ceva şi este un păcat pentru noi”, a încheiat Daniela.
Uniunea Europeană începe cu interacţiunea dintre naţiuni
Toţi cei trei elevi din România au descoperit culturi diferite de ale lor şi, împotriva diferenţelor de viteză ale ţărilor din care provin, au reuşit să se conecteze, să susţină aceeaşi cauză, să se împrietenească.
„Am avut prima şansă să cunosc oameni din alte culturi, de alte naţionalităţi, nu mă aşteptam să mă descurc aşa de bine, nu mă aşteptam să fie aşa de prietenoşi cu mine. Am avut multe conversaţii, nu doar legate de proiect, ci şi de viaţă, de ţări în general, de felul în care avem organizată ţara”, povesteşte Mădălin, iar pe acest subiect sunt de acord.
Membrul în Comitetul Ecosnomic şi Social European Cristian Pîrvulescu crede că evenimentul de la Bruxelles este unul extrem de important pentru tineri, pentru că aşa pot înţelege că nu putem construi decât împreună.
„Europa cu mai multe viteze este o realitate, faptul că aceşti copiii au putut veni aici arată însă că, cu oricâte viteze ar fi, există o singură Europă. Mai mult decât atât, mai sunt şi cinci state asociate, care au fost invitate începând cu 2016, pentru a creşte interesul tinerilor din aceste state faţă de Europa. În Albania a fost un eveniment naţional la întâlnirea cu elevii din liceul care urma să vină aici. Copiii din România sunt prima dată la Bruxelles, unii dintre ei nu au ieşit niciodată din ţară, este o experienţă umană interesantă, au posibilitatea să interacţioneze cu colegii lor, o fac bine. Asta înseamnă să construieşti o societate europeană”, a spus Cristian Pîrvulescu.
Voce tinerilor din Europa
Organizat din 2010, proiectul „YEYS” îşi propune, potrivit vicepreşedintelui CESE, Goncalo Lobo Xavier, ideea este de a da oportunitatea elevilor să aducă propriile idei şi să discute propriile idei, nu numai cu cei 28 de membri UE, ci şi ale ţărilor care au aplicat pentru a adera la UE.
„Este o oportunitate pentru elevi să cunoască oameni din diferite ţări şi culturi, pentru a intra în spiritul european. Sunt investiţii în sămânţă (Seed investment, original). Aceşti elevi sunt viitorul Europei, dar şi prezentul. Trebuie să le dăm voce tinerilor care îşi contruiesc carierele. Este contribuţia copiilor la viitorul Europei. Ideea nu este doar să ascultăm, ei trebuie să fie auziţi”, a declarat pentru Adevărul vicepreşedintele CESE, Goncalo Lobo Xavier.
Am simţit că opinia mea a fost ascultată, a fost luată în considerare în Europa. Este foarte important. Nu m-am gândit niciodată foarte serios, pentru că sunt doar un elev în mijlocul multor altora, pe acest continent, însă aici am simţit că pot avea o voce. Nu am fost doar nişte tineri care încearcă să trăiască fără să le pese de nimic. Ştim ce vrem şi apreciez că vocile noastre sunt auzite. Catarina, elevă Portugalia
Se încarcă comentariile...
