Garantarea siguranţei în şcoli intră în programul Guvernului Cioloş. Ce completări au fost aduse la Educaţie

Noi completări la capitolul Educaţie au fost aduse programului de guvernare trimis de premierul desemnat Dacian Cioloş conducerii Parlamentului. Astfel, principala modificare se referă la "începerea procesului de aducere a tuturor şcolilor la standarde minimale de funcţionare şi garantare a siguranţei (autorizaţii ISU, autorizaţii sanitare, prevenţie prin pregătirea pentru situaţii de urgenţă)".

După ce luni Dacian Cioloş şi-a prezentat programul de guvernare care cuprindea 13 pagini şi care a fost criticat de analişti pentru formularea unor principii prea generaliste pentru o echipă de tehnocraţi, marţi dimineaţă au mai fost depuse la birourile permanente reunite încă 7 pagini care conţin completări, inclusiv la capitolul Educaţie.

Principala modificare se referă la „începerea procesului de aducere a tuturor şcolilor la standarde minimale de funcţionare şi garantare a siguranţei (autorizaţii ISU, autorizaţii sanitare, prevenţie prin pregătirea pentru situaţii de urgenţă)".

Guvernul vrea şi „continuarea procesului de elaborare a unui nou curriculum şi asigurarea condiţiilor de implementare, inclusiv pregătirea adecvata a cadrelor didactice", inclusiv prin „restructurarea sistemului de formare iniţială a cadrelor didactice prin programe universitare de master". Guvernul Cioloş vrea şi "dezvoltarea mecanismului actual de finanţare a învăţământului preuniversitar".

Corelarea educaţiei cu piaţa muncii este un alt obiectiv nou al Guvernului, dar şi internaţionalizarea învăţământului superior (promovarea învăţământului, procesul de recunoaştere a diplomelor), acesta fiind, de altfel, şi una dintre solicitările preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la educaţie. Programul de cercetare vorbeşte şi despre susţinerea cercetării.

Mutarea accentului pe elev, esenţa programului lui Dacian Cioloş

Mutarea accentului pe transmiterea de informaţii pentru a-i pregăti pe copii pentru viaţă în funcţie de nevoile de dezvoltarea personală şi umană, cultivarea toleranţei şi nediscriminării şi crearea unui conţinut educaţional care să corespundă pieţei muncii actuale sunt o parte din priorităţile pentru schimbarea sistemului de educaţie, propuse de guvernul Cioloş în programul de guvernare.

Programul de guvernare al Cabinetului Cioloş, transmis luni Parlamentului, are 13 pagini şi este împărţit în trei capitole mari: viziune, priorităţi şi plan de măsuri. În capitolul priorităţi este trecut şi planul pentru Educaţie, în linii generale.

Guvernul Cioloş propune „mutarea accentului în actul educaţional de pe transmiterea de informaţie pe crearea de competenţe pentru viaţă pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi umană. Promovarea educaţiei inclusive prin cultivarea toleranţei, nediscriminării şi acceptării diferenţei în şcoli şi în societate", potrivit planului de guvernare.

De asemenea, cabinetul lui Cioloş propune o reformă curriculară pe toate componentele ei, astfel încât conţinutul educaţional să corespundă cu cerinţele de pe piaţa muncii şi ale societăţii digitale.

În programul viitorului ministru al Educaţiei, Adrian Curaj, mai este inclusă redefinirea statutului cadrului didactic în societate prin salarizare, carieră, criterii de evaluare a performanţei, autonomie educaţională şi integritate şi reducerea birocraţiei şi eliminarea sarcinilor administrative inutile pentru personalul didactic în domeniul educaţional. de asemenea, mai este trecută şi creşterea performanţei programelor de formare, cercetare şi inovare universitară în clustere integrate (învăţământ-cercetare-producţie).

Curaj speră să crească bugetul cercetării cu 50%

„Va trebui să corectăm şi să operaţionalizăm, dar pentru mine e extrem de importantă continuitatea. Angajamentul nostru este ca în decembrie să venim cu măsurile ce vor fi prezentate în detaliu, atunci când vom avea şi bugetul pe 2016, pentru a avea un plan realist", a declarat luni, citat de Hotnews.ro, Adrian Curaj, ministrul propus la Educaţie, în cadrul audierilor în Comisiile reunite pentru învăţământ din Parlament.

„Voi lupta cât se poate, n-am termen, pentru un buget cu sens la cercetare. Faptul că am suferit atât de tare că oameni care au venit în ţară a trebuit să plece m-a durut foarte mult, m-a durut fizic. Spuneam că trebuie o creştere majoră a bugetului de 0,24% a bugetului cercetării. Poate 1% nu reuşim să facem anul ăsta, dar dacă reuşim să atragem un plus de 0,12%, ceea ce înseamnă un plus cu 50%. (...) Sunt convins ca şi ARACIS, dar şi multe alte instituţii trebuie să treacă printr-un efort mare de transformare instituţională”, a mai spus Adrian Curaj în faţa parlamentarilor.

Educaţia în programul de guvernare prezentat luni