„Fenomenul Brăila“, o nouă şmecherie educaţională!

Furtul nu e doar material, ci cunoaşte şi forme imateriale, precum viitorul unor copii, compromis pentru ca unele şcoli să dea bine în statisticile ministerului.

Asociaţia Human Catalyst, o organizaţie neguvernamentală din domeniul educaţiei, a realizat o cercetare în acest sens şi a constat că: „există cazuri în care nota medie la evaluarea naţională este ridicată artificial de o prezenţă redusă a elevilor de clasa a 8-a la acest examen – ca urmare a unei „selecţii“ impuse la nivel de clasă, management al şcolii sau inspectorat şcolar“ – Studiul „IRSE: indicele de risc socio-educaţional 2015 – 2017, fundament pentru politici bazate pe date“ (analiza preliminară a datelor cantitative).

Cu alte cuvinte, managementul şcolii „convinge“ elevii cu şanse mici să obţină note bune la examenul de capacitate să nu participe la examen, asigurând astfel, prin furtul oportunităţilor de dezvoltare a unor elevi, prestigiul instituţiei, al judeţului, al educaţiei. Pentru că datele statistice, fără un exemplu ilustrativ, rămân doar date, organizaţia neguvernamentală, oferă şi un studiu de caz de „succes educaţional“: „Cel mai reprezentativ exemplu în acest sens este ilustrat în cazul unităţilor de învăţământ din judeţul Brăila. Deşi aici în 2016-2017 nota medie la evaluarea naţională a fost a doua cea mai mare din ţară (7,29), după Municipiul Bucureşti (7,35), ponderea elevilor din clasa a 8-a care nu au susţinut evaluarea naţională a fost cea mai crescută din România (36,5%), mai mult cu 3 procente faţă de anul şcolar anterior. Această situaţie rezultă în urma unei practici la nivel de unitate şcolară prin care elevilor consideraţi slabi le este interzisă înscrierea la Evaluarea Naţională pentru a nu «trage în jos» media pe şcoală. În practică, am întâlnit astfel de cazuri în toată ţara, cu preponderenţă în comunităţi sărace, marginalizate şi/sau cu procent mare de romi. Important de precizat că «fenomenul Brăila» este întâlnit şi la nivel de liceu, în cazul examenului de Bacalaureat.“

Adică, aproape jumătate din elevii din Brăila au fost convinşi să nu participe şi, ce să vezi, judeţul e în frunte, după capitală, deci au reuşit să fie performanţi! Un model de succes, ce face Timişul să crape de invidie şi să ceară din Brăila un schimb de bune practici educaţionale, aşa cum îmi imaginez eu cinismul managementului educaţional judeţean.

Acest furt produce o societate cu oameni cu o slabă calificare, oameni a căror şansă a fost tăiată de către autorităţile noastre dragi pentru a da bine în statistici. Bancurile despre practicile comuniştilor de „producţie“ sunt realitate pentru sistemul nostru educaţional. Poate că ministrul educaţie îndrăzneşte să creadă că elevii trebuie să fie încurajaţi să meargă cât mai mult la şcoală şi să înceapă o anchetă instituţională serioasă pe acestă temă. Avem obligaţia morală şi legală să oferim tuturor copiilor acces egal la educaţie de calitate, nu să ne prefacem că suntem bine şi să închidem ochii la problemele cu care aceşti copii se confruntă – excluziune socială, rasism instituţionalizat, abuzuri.