Elevii vor învăţa la şcoală cum să trăiască în oraş

Elevii vor învăţa la şcoală cum să trăiască în oraş

La atelierele de educaţie urbană ţinute în şcoli, copiii au realizat machete şi colaje

După trei ani de experimente prin şcoli şi licee, a fost lansat în această iarnă primul Ghid de Educaţie Urbană din România, document ce va sta la baza unui viitor manual alternativ.

Ştiri pe aceeaşi temă

„E foarte tare! Am participat la proiectul «Ia-ţi oraşul înapoi!» şi am aflat lucruri interesante despre oraş, pe care altfel nu ţi le spune nimeni. Ar fi o idee foarte bună ca educaţia urbană să fie materie la şcoală, să se predea o oră pe săptămână", spune Ana, elevă la liceul „Ştefan Odobleja" din Capitală.

Vă puteţi gândi că patrimoniul industrial şi explorarea urbană nu sunt cele mai interesante subiecte de conversaţie între liceeni. Greşit! Tinerii care s-au implicat în proiectul „Ia-ţi oraşul înapoi!", cea mai amplă iniţiativă de acest gen, derulată în şapte licee şi opt şcoli din Bucureşti, vorbesc cu însufleţire despre ce au făcut din noiembrie 2010 când a demarat proiectul şi până în prezent. Şi au făcut o mulţime de lucruri!  Pentru început, elevii au învăţat despre istoria urbanistică şi arhitecturală a Capitalei, despre graffiti ca artă publică, despre patrimoniu, explorare şi intervenţii urbane.

Apoi au realizat filme documentare şi prezentări multimedia pe teme precum arta străzii, sporturi urbane, demolări, clădiri de patrimoniu, istoria unor parcuri bucureştene sau viaţa de noapte a oraşului.

Elevii au înfrumuseţat cu carioca fotografiile unor zone din oraş

Adolescenţii au schimbat faţa oraşului

Dar cele mai interesante activităţi au fost de departe intervenţiile în spaţiul public: elevii au îmbrăcat gardurile şcolilor în graffiti, au construit băncuţe, au amenajat curtea unei şcoli cu mobilier din lemn şi plante, au transformat aspectul unui parc din rău famatul cartier mărginaș Ferentari, readucându-l la viaţă. Toate acestea s-au întâmplat datorită Asociaţiei Komunitas, un ONG care şi-a propus să schimbe mentalităţile oamenilor despre ce înseamnă să fii cetăţean.

„Cei de la asociaţie au venit anul trecut în liceul meu să prezinte proiectul «Ia-ţi oraşul înapoi!». Şi-am zis: «oau, urbanism, ceva nou la noi în şcoală, trebuie neapărat să merg». Şi mi-a plăcut, am învăţat foarte multe. Partea mea preferată a fost realizarea unui film despre ce le place bucureştenilor la oraşul lor, şi aşa am reuşit şi eu să cunosc oraşul mai bine", povesteşte Cătălina, elevă la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu".

Scopul unui asemenea demers este de a transforma viitorii adulţi în cetăţeni mai buni. Asociaţia plănuieşte să extindă programul şi în oraşele din ţară. După toate aceste ateliere şi intervenţii, Ioana Florea, cercetător în sociologie şi Miruna Tîrcă, antropolog - fondatoarele Asociaţiei Komunitas - au constatat că adolescenţii au mare nevoie să se exprime liber în legătură cu oraşul lor, dar sunt excluşi de la procesele de luare a deciziilor urbane.

Aşa s-a născut ideea unui manual. „Am zis hai să punem într-un loc tot ce am învăţat din proiecte", spune Miruna Tîrcă. Deocamdată Asociaţia a reuşit să facă Ghidul de Educaţie Urbană, care va sta la baza viitorului manual. „Mai avem mult de lucru. Cel mai important aspect legat de ghid e că va putea fi utilizat de profesorii care doresc să predea acest opţional ca sursă de documentare şi  informare", spune Miruna Tîrcă.

Cine va preda noul opţional

Marea întrebare este însă cine va preda noua materie. „Am făcut acest Ghid ca material didactic, dar nu vrem să-l punem în braţele profilor, iar ei să se descurce cum ştiu. Vom face cursuri de formare cu cei care doresc să predea", explică Miruna. „Există şi posibilitatea ca la început să mergem chiar noi în licee să predăm." Din fericire, profesorii sunt deschişi.

„Eu aş fi una dintre cei care ar face un astfel de opţional la clasă. Mi se pare că se poate adresa nu doar elevilor de liceu, dar şi celor de gimnaziu", spune Cristina Ghiţă, profesor de Geografie la Liceul „Ştefan Odobleja" din Capitală. „Opţionalul ar putea fi predat chiar şi de profesorul de Educaţie Plastică sau de Istorie şi, de ce nu, chiar de cel de Matematică sau de Informatică. O oră de educaţie urbană ar lărgi paleta educaţională, fiind un plus şi pentru copii, şi pentru şcoală", adaugă profesoara.

Ghidul are şapte capitole care pornesc de la înţelegerea faptului că oraşul este un produs cultural, producător la rândul său de cultură, înţelegerea câtorva caracteristici simple ale spaţiilor urbane în funcţie de epoca în care au fost construite şi până la conştientizarea drepturilor şi responsabilităţilor pe care cetăţenii le au în spaţiul public, pe scurt, viaţa socială a oraşului.

"Am făcut acest Ghid ca material didactic, dar nu vrem să-l punem în braţele profesorilor. Vom face cursuri de formare.''
Miruna Tîrcă preşedintele Asociaţiei Komunitas

15 şcoli şi licee au participat anul acesta la proiectul „Ia-ţi oraşul înapoi" organizat de Asociaţia Komunitas.

Noul manual va ajunge pe băncile elevilor în toamnă

Manualul care va ajunge în toamna lui 2012 pe băncile elevilor de liceu va fi gata în luna mai şi va păstra temele din Ghid, dar într-o formulă simplificată şi adaptată nevoilor adolescenţilor.

Bogdan Iancu, doctorand în antropologie la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, e de părere că acest Ghid vine în cel mai potrivit moment. „Oraşele din România trăiesc o frenezie a reconfigurării peisajelor. E un moment în care hărnicia autorităţilor mă face să mă gândesc dacă n-ar trebui să li se spună elevilor că e mai bine să aştepte mai puţin de la autorităţi decât fac în general.

Elevii abia aşteaptă să răsfoiască Ghidul de Educaţie Urbană

Dacă vă gândiţi prin ce trecem astăzi, cred că toţi ne-am dori mai puţin zgomot şi mai multă consultare despre ceea ce se întâmplă în jurul nostru. De pildă nu eşti întrebat în ce culori se pictează cartierul, astfel un cartier liniştit, oarecum monocrom devine o favelă veselă fără consultarea locuitorilor." 

Cum să fii un cetăţean mai bun

În 2009, Asociaţia Komunitas începea primele proiecte de educaţie urbană din România, adresate elevilor de gimnaziu şi liceenilor. Asociaţia promovează educaţia urbană ca o îmbinare a unor elemente specifice mai multor discipline: antropologie urbană, educaţie vizuală, participare publică, urbanism.

Oraşul este o reprezentare a acţiunilor tuturor cetăţenilor, nu doar a administraţiei, consideră Anca Ginavar, director în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. „De aceea e foarte important ca procesul de educaţie să înceapă de cât mai timpuriu, ca oamenii să înţeleagă şi să participe activ la această viaţă urbană, să aibă pretenţii, să ştie ce să aprecieze la un moment istoric, de ce trebuie să-l respecte, să ştie cum să se poarte în oraş, ce să ceară administraţiei, când să se certe cu ea şi, totodată, în clipa în care cineva vrea să construiască ceva, să înţeleagă că există un interes general, că dacă avem o proprietate a noastră nu putem face orice pe această proprietate, întrucât trăim într-o comunitate."

O idee foarte bună

În ce-i priveşte pe elevi, aceştia sunt încântaţi de perspectiva unei noi materii care îi va învăţa să-şi negocieze mai bine poziţia de cetăţeni.„În ultima vreme copiii  nu mai au timp să iasă în natură, să vadă că există şi altceva în afară de calculator. Într-o perioadă în care toată lumea se bazează pe electronică, noi am făcut altceva. Deci manualul e o idee foarte bună, pentru că îi ajută şi pe alţii", spune Ioana, elevă la Colegiul Naţional „Ion Neculce" şi participantă la proiectele Komunitas.  


citeste totul despre: