DOCUMENT Grădiniţa, la fel de obligatorie ca şi şcoala. Care sunt propunerile la noua Lege a Educaţiei
0
ANALIZĂ Primele propuneri pentru o nouă lege a Educaţiei includ grădiniţă obligatorie şi notă minimă de admitere la liceu. Nu se vorbeşte însă despre calitatea profesorilor din sistem şi nici despre viitorul inspectorilor şcolari.
Învăţământ obligatoriu de la grădiniţă şi până la sfârşitul clasei a XII-a, introducerea unei note minime de admitere la liceu (nota 5), un an de învăţământ preprofesional pentru elevii care nu reuşesc să ia această notă şi eliminarea tradiţiei de avizare a manualelor auxiliare de către Ministerul Educaţiei. Acestea sunt câteva dintre prevederile trecute în primul draft pentru o nouă Lege a Educaţiei în urma discuţiilor cu principalii actori din sistem: reprezentanţii profesorilor, studenţilor, elevilor, părinţilor şi experţilor din cadrul structurilor coordonate de Ministerul
Educaţiei. Draftul de lege mai arată o atenţie deosebită acordată învăţământului special şi un învăţământ profesional care poate fi finalizat până la vârsta de 24 de ani, nu doar până la 18 cât prevede actuala Lege a Educaţiei.
Elevii foarte slabi nu mai merg la liceu
La sfârşitul săptămânii trecute, mai marii de la Educaţie au încheiat primele dezbateri cu elevii şi profesorii pe tema noii Legi a Educaţiei, urmând ca acestea să fie reluate în septembrie.
Astfel, până în acest moment, principalii actori ai reformei din învăţământ au propus ca, la trecerea de la învăţământul gimnazial la învăţământul liceal şi chiar la învăţământul profesional, elevii să aibă media de admitere de minimum 5. Pentru cei care vor înregistra o medie sub 5 la Evaluarea Naţională se vor organiza clase speciale de învăţământ preprofesional, cu durata de un an, ulterior aceştia având posibilitatea să se înscrie pentru admiterea în învăţământul profesional.
În ceea ce priveşte Evaluarea Naţională, care ar fi urmat să includă probe transdisciplinare, acestea sunt eliminate din prezentul draft de lege, la propunerea Consiliului Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE).
De asemenea, s-a propus introducerea finanţării de bază şi pentru copiii din creşe, pentru a avea cifră de şcolarizare şi în învăţământul antepreşcolar.
În ceea ce priveşte administrarea unităţilor de învăţământ, inspectorii şcolari şi profesorii au propus ca directorii de şcoli să nu mai fie obligaţi să-şi asume public răspunderea pentru performanţele unităţii pe care o conduc. Tot la acest capitol se poate observa că elevii au fost din nou eliminaţi din consiliile de administraţie. Asta după ce abia îşi câştigaseră un loc.
Pe scurt, acestea sunt principalele propuneri care ar modifica „substanţial” Legea Educaţiei.
Problema cea mai gravă a sistemului este legată de resursa umană, în special de felul în care selectăm şi pregătim noii profesori, dacă asta nu se regăseşte în propuneri, efectele vor fi aproape nule, nu poţi face reforme cu aceiaşi oameni. Tincuţa Apăteanu, Expert în Educaţie
Experţii care au consultat documentele spun că în aceste prime discuţii nu au fost atinse deloc adevăratele probleme care blochează sistemul de învăţământ românesc încă din secolul trecut.
„Nimic din ceea ce înseamnă statu quo nu este atins de aceste propuneri, nici arhitectura curriculară, nici curriculum la decizia şcolii, nici inspectorate, nimic. În aceste condiţii, modificările enumerate, cu care sunt de acord în proporţie de 80%, nu vor aduce transformarea de sistem. Cel mai mult îmi place povestea cu şcolile profesionale, în sfârşit le-a venit mintea la cap să dea o soluţie practică în chestiunea notelor mici la Evaluarea Naţională, dar nu acolo e nuca tare. Nuca tare este crearea contextului pentru un alt modus operandi
curricular şi instituţional, altul decât cel comunist-sindicalist curent. Iar acest fapt nu are cum să devină realitate în condiţiile menţinerii planurilor-cadru actuale şi ale inspectoratelor şcolare. Aceste două teme trebuie să fie reconsiderate structural dacă vrem să facem un lucru serios, or, exact acest lucru nu apare în propuneri”, atrage atenţia expertul în Educaţie Marian Staş, blogger adevarul.ro.
Admiterea la liceu, o greşeală
La rândul ei, expertul Tincuţa Apăteanu nu este de acord cu schimbările care au loc la sfârşitul gimnaziului, cu păstrarea formei actuale a Evaluării Naţionale şi eliminarea probelor transdisciplinare. De asemenea, formula învăţământului preprofesional nu este clară, mai spune ea. „Nu prea înţeleg ce înseamnă învăţământ preprofesional. De ce nu este profesional pur şi simplu? Iar după absolvirea acestui an, nu înţeleg de ce nu ar putea copiii să se înscrie şi la liceu dacă pot şi vor? Mi se pare o adăugire care îngreunează parcursul educaţional şi îl prelungeşte artificial este un an complet pierdut pentru absolventul clasei a VIII-a care ar fi putut de altfel să se înscrie direct la şcoala profesională. Este contraproductivă şi nocivă crearea unei bariere după clasa a VIII-a. Vom avea un abandon şcolar şi mai mare dacă este validată această propunere. Ea vizează, de asemenea, în mare măsură, elevii din mediul rural care acum au rezultate mai slabe decât cei din mediul urban (din cauza calităţii scăzute a cadrelor didactice din rural). În condiţiile în care acum avem doar 25% din elevii din rural care merg la liceu, dacă adoptăm această propunere vom avea un decalaj mult mai mare între rural şi urban în ceea ce priveşte gradul de cuprindere în învăţământul secundar superior. Dimpotrivă, trebuie să adoptăm măsuri afirmative pentru ca mai mulţi elevi din mediul rural să meargă la liceu şi la facultate. Asta dacă ne dorim într-adevăr un sistem echitabil pentru toţi, indiferent de mediul de provenienţă”, este de părere Apăteanu.
Grădiniţa obligatorie, o măsură excelentă
O propunere bună este generalizarea învăţământului preşcolar (cel puţin pentru copiii de 4-6 ani) până în 2020, fiind în acord cu recomandările europene, însă aici trebuie acordată atenţie şi calităţii învăţământului. „În prezent, prea mulţi copii îşi pierd timpul în grădiniţe lipsite de orice materiale didactice, cu educatoare fără pregătire şi lipsite de răbdare. Am întâlnit grupe întregi de copii care stăteau cu mâinile la spate uitân- du-se hipnotizaţi la un televizor în timp ce educatoarea îşi vedea de treaba ei, atunci când nu urla la copii să facă linişte”, a exemplificat Apăteanu ce se întâmplă, în realitate, în sistem.
Ea mai spune că o propunere bună este cea de prelungire a vârstei până la care un elev poate absolvi un program de formare profesională (de la 18 la 24 de ani). „De fapt, orice măsură care are ca scop păstrarea elevilor în şcoală cât mai mult timp sau lărgirea oportunităţilor educaţionale pentru toate categoriile este o măsură benefică şi în acord cu recomandările europene”, arată expertul în Educaţie.
Principalele propuneri de lege, aşa cum sunt trecute în draft:
Învăţământ preşcolar şi antepreşcolar
Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul special şi special integrat, indiferent de domiciliul acestora, vor primi servicii de cazare şi masă gratuite în internatele/seminternatele şi cantinele şcolare ale unitatilor de învăţământ special. (Motivare: În acest fel vom avea cifră de şcolarizare şi la antepreşcolari, îndeosebi în grădiniţele care îi primesc deja de câţiva ani de zile).
Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: educaţia timpurie (0—6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0—3 ani) şi învăţământul preşcolar (3—6 ani), ambele cu câte trei grupe de vârstă : mică, mijlocie şi mare. (Motivare: Şi antepreşcolarul are grupe de vârstă).
Statul sprijină educaţia timpurie, ca parte componentă a învăţării pe tot parcursul vieţii, prin înfiinţarea Centrelor pentru Copil şi Familie (CCF), ca servicii socio-educative incluzive, integrate şi de utilitate publică, care dezvoltă, în parteneriat cu şi pentru comunitate, identitatea, autonomia şi competenţele copiilor cu vârste între 1 şi 6 ani, precum şi atitudinea deschisă faţă de învăţarea pe tot parcursul vieţii.
Învăţământul preşcolar se organizează în grădiniţe cu program normal, prelungit şi/sau săptămânal. În cadrul gădiniţelor cu program săptămânal serviciile pot fi furnizate pe timpul nopţii numai în situaţii deosebite şi de urgenţă ale părinţilor/reprezentanţilor legali, respectiv:
a) program de lucru pe timpul nopţii pentru ambii părinţi/reprezentanţi legali sau pentru familiile monoparentale;
b) urgenţe medicale ale părinţilor/reprezentanţilor legali sau a altor membri din familia acestora;
c) deces în familie. (Motivare: Nu e bine să îi încurajăm să îşi abandoneze copiii în instituţii decât în cazuri speciale. Locul copilului e în familie)
Grădiniţele pot funcţiona ca unităţi cu personalitate juridică, cu nivel antepreşcolar şi preşcolar sau numai cu nivel preşcolar, precum şi în cadrul altor unităţi şcolare cu personalitate juridică, îndeosebi în mediul rural. Cu acordul autorităţilor publice locale, două sau mai multe grădiniţe, îndeosebi în mediul urban, pot funcţiona împreună, ca unitate cu personalitate juridică. (Motivare: Lipirea (forţată chiar) grădiniţelor de şcoli, îndeosebi în urban, s-a dovedit păguboasă. Directorii de şcoli nu ştiu ce înseamnă înv.preşcolar, cu atât mai puţin educaţie timpurie, nu pot îndruma cadrele didactice şi nu sunt receptivi la nevoile grădiniţei (Motivare: Calitatea serviciilor, în unităţile desore care vorbim, a scăzut considerabil.)
Autorităţile administraţiei publice locale şi inspectoratele şcolare asigură condiţiile materiale şi resursele umane necesare pentru generalizarea, cu precădere, a învăţământului preşcolar pentru copiii de 4-6 ani, până în 2020. (Motivare: Strategia 2020 ne spune că pentru copiii de 4-6 ani trebuie să avem o cuprindere de cel puţin 95%)
Învăţământ obligatoriu
Învăţământul general obligatoriu cuprinde învăţământul preşcolar, primar şi secundar inferior. Învăţământul secundar superior devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.
Unităţile de învăţământ particular, parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ, pot funcţiona cu un număr de elevi aprobat la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ în parte.
Numărul minim de elevi necesar pentru ca o unitate de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională să aibă personalitate juridică, se stabileşte prin ordine ale conducătorilor acestor instituţii.
Elevii din învăţământul preuniversitar de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat se pot transfera la alte unităţi de învăţământ de stat sau particular şi confesional autorizat/acreditat, cu acordul unităţii primitoare.( Astfel, se pot preveni situaţii în care elevilor şcolarizaţi în învăţământul particular să nu li se asigure aceleaşi drepturi cu elevii din învăţământul de stat)
Elevii cu performanţe şcolare excepţionale pot promova 2 ani de studii într-un an şcolar, la decizia unităţii de învăţământ, pe baza unei metodologii naţionale aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice, însă această prevedere nu se aplică pentru elevii aflaţi în clasele iniţiale din cadrul fiecărui nivel de învăţământ. (Motivare: Clasele iniţiale cuprind şi perioada de acomodare a elevului cu noul nivel de învăţământ. Din acest motiv, elevul trebuie să frecventeze fiecare dintre aceste clase, în vederea obţinerii succesului şcolar. La trecerea de la clasa a IV-a la a V-a, elevii se confruntă şi cu schimbarea modalităţii de evaluare (de la calificativ la notă).
Pentru absolvenţii de învăţământ gimnazial a căror medie de admitere la clasa a IX-a/medie la evaluarea naţională* este mai mică de 5, se organizează un program de preprofesionalizare, cu durata de 1 an, după clasa a VIII-a. (Motivare: La nivel naţional, există un număr semnificativ de absolvenţi de învăţământ gimnazial a căror medie de admitere la clasa a IX-a/la evaluarea natională este mai mică de 5 şi care au nevoie de o pregătire remediala.)
Curriculumul pentru programul de preprofesionalizare se reglementează prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice.
Absolvenţii programului de preprofesionalizare menţionat la aliniatul (21) se pot înscrie pentru admiterea în învăţământul profesional în conformitate cu Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în clasa a IX-a aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice. - de decis in urma discutiilor grupului de lucru care este varianta optimă
Manuale şcolare şi auxiliare:
În unităţile de învăţământ de stat sau particulare se utilizează manuale şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei, în baza unei metodologii specifice. (Motivare: Eliminăm avizul auxiliarelor care a împovărat prea mult direcţia, care a ridicat prea multe discuţii în timp)
Elevii şi profesorii din învăţământul obligatoriu de stat şi particular acreditat/autorizat beneficiază de manuale şcolare gratuite, atât pentru învăţământul în limba română, cât şi pentru cel în limbile minorităţilor naţionale, în condiţiile legii. (Motivare: Menţionarea gratuităţii doar pentru segmentul învăţământului obligatoriu.) - propunere a Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.
În scopul îmbunătăţirii calităţii procesului educaţional, cadrele didactice pot utiliza ghiduri metodologice cu rol de suport pentru aplicarea programelor şcolare, care sunt aprobate în conformitate cu o metodologiespecifică aprobată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. (Motivare: În consultările cu MECS şi partenerii sociali am agreeat că auxiliarele didactice, altele decat ghidurile metodologice, nu se supun avizarii MECS.) - propunere a Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.
Auxiliarele curriculare sunt constituite din multitudinea de mijloace didactice de tip: fişe de lucru, jocuri, planşe, mulaje, suporturi informatice, îndrumătoare, ghiduri metodologice care, prin conţinutul vizat, sunt în conformitate cu curriculumul naţional în vigoare şi pe care cadrele didactice le pot selecta, recomanda şi utiliza în procesul didactic, în baza libertăţii iniţiativei profesionale, în scopul îmbunătăţirii calităţii procesului educaţional.
Evaluarea Naţională
Noul text de lege (propus de CNEE):
La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor absolvenţilor. Evaluarea se realizează prin următoarele probe:
a)o probă scrisă la limba şi literatura română;
b)o probă scrisă la limba maternă;
c)o probă scrisă la matematică.
(6) Structura probelor şi modalităţile de organizare a Evaluării naţionale de la finalul clasei a VIII-a se dau publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a.
(7)Rezultatele evaluării naţionale sunt consemnate în portofoliul educaţional al elevului.
Vechiul text de lege:
La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor absolvenţilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea se realizează prin următoarele probe:
a) o probă scrisă la limba şi literatura română;
b) o probă scrisă la limba maternă;
Se elimină:
c) o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe;
d) o probă scrisă la o limbă de circulaţie internaţională;
e) o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului;
f) o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului.
Rezultatele evaluării naţionale se înscriu în portofoliul educaţional al elevului.
Admiterea la liceu şi la şcoala profesională
Admiterea în învăţământul liceal şi profesional se poate realiza numai pentru absolvenţii învăţământului gimnazial căror medie de admitere la clasa a IX-a/medie la evaluarea naţională* este cel puţin 5.
Absolvenţii de învăţământ gimnazial căror medie de admitere la clasa a IX-a/medie la evaluarea naţională este mai mică de 5, se pot înscrie în clase de preprofesionalizare, cu durata de 1 an, după clasa a VIII-a.
În cazul învăţământului profesional, la solicitarea operatorilor economici care se implică prin susţinere financiară/stimulente/alte forme de sprijin în formarea profesională a elevilor prin angajament menţionat în contractul cadru cu unitatea de învăţământ, se pot organiza probe de admitere stabilite de unitatea de învăţământ în colaborare cu operatorii economici respectivi, indiferent de numărul de candidaţi înscrişi şi numărul de locuri disponibile.
În cazul învăţământului profesional, tipul, numărul şi conţinutul probelor de admitere pot fi decise de unitatea de învăţământ în colaborare cu operatorii economici, cu respectarea metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul profesional aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice.
În cazul învăţământului profesional dual, selecţia şi admiterea candidaţilor se realizează în baza unei metodologii speciale aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice. – propuneri făcute de CNDIPT
Funcţionarea instituţiilor de învăţământ
Profesorii au mai câştigat un loc în plus în consiliile de administraţie şi părinţii pot ceda un loc din cota lor elevilor, altfel elevii nu se regăsesc în consilii:
a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 4 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; un reprezentant al primarului. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;
b) în consiliile de administraţie ale unităţilor cu învăţământ liceal, din cota rezervată părinţilor, cel puţin un loc este repartizat, cu drept de vot, reprezentantului/reprezentanţilor elevilor, care a/au împlinit 18 ani.
Se elimină: La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspecte privind elevii, preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentantul elevilor care participă la şedinţă cu statut de observator.
Consiliul de administraţie: (propuneri: Grup Bucureşti)
Se elimină: Îşi asumă răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ, alături de director
"Sancţionează abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice, conform legii" se transformă în "Aprobă măsuri, conform legii, în cazul abaterilor disciplinare, etice sau profesionale".
Se adaugă: Aprobă fişele de autoevaluare particularizate pentru fiecare categorie de personal al unităţii de învăţământ, în baza cărora se stabileşte calificativul anual;
Se adaugă: Pentru consiliile de administraţie/consiliile de conducere din unităţile de învăţământ preuniversitar aparţinând instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, numărul de membri, componenţa şi atribuţiile principale se stabilesc prin ordine ale conducătorilor acestor instituţii.”
Funcţia de director: (propuneri: Grup Bucureşti)
Se elimină: În cazul unităţilor de învăţământ cu predare integrală în limbile minorităţilor naţionale, directorul are obligaţia cunoaşterii limbii respective. În cazul unităţilor de învăţământ cu secţii de predare în limbile minorităţilor naţionale, unul dintre directori are obligaţia cunoaşterii limbii respective. În aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea organizaţiei care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu consultarea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
Se elimină: Directorul îşi asumă, alături de consiliul de administraţie, răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ pe care o conduce;
Se elimină: Raportul public asupra calităţii educaţiei în unitatea pe care o conduce este prezentat în faţa comitetului de părinţi şi este adus la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale şi a inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti
Se elimină: gestionează şi asigură calitatea actului didactic;
Se elimină: propune consiliului de administraţie iniţierea procedurii legale în cazul cadrelor didactice cu performanţe slabe sau pentru încălcări ale eticii profesionale;
Finanţarea de bază:
Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul primar, gimnazial, profesional şi liceal de stat şi pentru elevii din învăţământul postliceal de stat.
1 În cazul unităţilor de învăţământ particular sau confesional acreditat, statul asigură finanţarea de bază pentru toţi antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii, în limita învăţământului general obligatoriu.
2 Finanţarea de bază se face în baza costului standard per elev/preşcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.
Finanţarea ori prin Consiliile Locale ori prin Inspectoratele Şcolare:
Exemplu: FINANŢARE PRIN ISJ
Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcţie de care se calculează costul standard per elev/preşcolar:
a) cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
b) cheltuieli cu pregătirea profesională a personalului din învăţământ/didactic;
c) cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
d) cheltuieli cu bunuri şi servicii.
Se elimină: "Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului finanţează anual, în cadrul programelor naţionale aprobate prin hotărâre a Guvernului, următoarele competiţii:
a) competiţii între şcoli care se bazează pe evaluarea instituţională a fiecărei unităţi de învăţământ după două axe majore: incluziune şi performanţă. În urma evaluărilor după fiecare dintre cele două axe, se va realiza o clasificare a şcolilor pe 5 niveluri: "Excelent", "Foarte bun",, Bun", "Satisfăcător" şi "Nesatisfăcător". Sunt premiate atât şcolile cu excelenţă în incluziune, cât şi cele cu excelenţă în performanţă, de stat, particulare sau confesionale. Şcolile care obţin calificativul "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător" se supun monitorizării în vederea creşterii performanţelor;
b) în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, şcolile vor desemna "Profesorul anului", ca semn al excelenţei în predare. La nivel judeţean şi naţional va fi desemnat "Profesorul anului" pentru fiecare disciplină din planul de învăţământ. Excelenţa în predare va fi recompensată financiar, prin programul naţional de stimulare a excelenţei didactice".
Rămâne doar sub această formă: "Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice recompensează anual performanţa elevilor şi a cadrelor didactice la olimpiadele pe discipline, la competiţii tehnico-ştiinţifice şi artistice şi la competiţii sportive. Recompensele financiare se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice."
Învăţământ profesional
Pentru absolvenţii de gimnaziu din seria curentă şi din seriile anterioare care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei, se pot organiza clase separate de învăţământul profesional.
Absolventii invatamantului special pot finaliza un program gratuit de pregătire profesională, indiferent de vârsta acestora.
Absolvenţii învăţământului obligatoriu care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 24 ani, cel puţin un program de pregătire profesională, în vederea dobândirii unei calificări profesionale. (înainte era până la 18 ani)
Absolventii invatamantului special pot finaliza un program gratuit de pregatire profesionala, indiferent de varsta acestora.
Operatorii economici implicaţi în formarea profesională prin învăţământul profesional în sistem dual pot beneficia de facilităţi fiscale, potrivit prevederilor legale. (propuneri făcute de CNDIPT)
Învăţământul vocaţional
În învăţământul de artă şi în învăţământul sportiv:
a) şcolarizarea se realizează, de regulă, începând cu învăţământul primar (Motivare: înainte era începând cu învăţământul gimnazial) Motivaţie: Cluburile sportive şcolare fac selecţie şi constituie grupe de începători începând cu vârsta de 5 ani. Licelele cu program sportiv au învăţământ sportiv începând cu clasa I).
Învăţământul special
Învăţământul special şi special integrat, organizat pentru persoanele cu cerinţe educaţionale speciale sau alte tipuri de cerinţe educaţionale, stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, se realizează pentru toate nivelurile de învăţământ, diferenţiat, în funcţie de tipul şi gradul de deficienţă.
Unitatile de invatamant special functioneaza ca unitati de invatamant cu internat si cantina proprii .
Învăţământul special şi special integrat este gratuit şi este organizat, de regulă, ca învăţământ cu frecvenţă. În funcţie de necesităţile locale, acesta se poate organiza şi sub alte forme, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Guvernul elaborează reglementări specifice pentru serviciile educaţionale şi de asistenţă, inclusiv sociala, oferite copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
Invatamantul persoanelor cu CES se poate realiza in:
a) unităţi şcolare de masă, cu prioritate,
b) în clase (grupe) speciale
c) în şcoli speciale,
d) în formule combinate
e) în alte medii, în situaţii temeinic justificate şi dacş acestea sunt efectiv în interesul persoanei care învaţă.
Pentru absolvenţii cu dizabilităţi – şcoală obligatorie sau învăţământ secundar superior - se pot organiza, în colaborarea dintre unităţile de învăţământ cu diverse autorităţi şi organisme, inclusiv ONG-uri centre de pregătire şi integrare socioprofesională.
Orele din cadrul programului Şcoală după şcoală să fie cuprinse în norma cadrelor didactice din unitate. (propuneri: Grup Bucureşti)
Se încarcă comentariile...
