Consiliul Naţional de Etică, care analizează tezele de doctorat ale demnitarilor, a fost revocat. Ministrul Educaţiei: „Va fi creat un mecanism nou”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Adrian Curaj, ministrul Educaţiei FOTO Mediafax/Silvia Ilie
Adrian Curaj, ministrul Educaţiei FOTO Mediafax/Silvia Ilie

Consiliul Naţional de Etică (CNE), cel care practic i-a scăpat pe Victor Ponta şi Gabriel Oprea de ştampila oficială de plagiatori, a fost revocat joi de ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, urmând să fie înlocuit cu un nou mecanism. Consiliul avea ultimul cuvânt în cazul sesizărilor de plagiat în tezele de doctorat, peste cuvântul comisiilor de etică din universităţi.

În momentul de faţă, ultimul caz de suspiciune de plagiat care a ieşit la lumină, cel al tezei de doctorat a ministrului de Interne Petre Tobă, va aştepta analiza până când Ministerul Educaţiei va decide un nou mecanism de expertiză a tezelor de doctorat la nivel naţional. „Am decis să revoc Consiliul Naţional de Etică, se vor reconsidera sarcinile lui şi care vor fi atribuţiile pe viitor. Detaliile le vom stabili zilele acestea după ce ne consultăm cu cei din Consiliul Naţional al Rectorilor (care se întruneşte în acest weekend la Braşov) şi cu prezidiul Academiei Române”, a spus ministrul Educaţiei. Adrian Curaj a explicat mai departe pentru "Adevărul" că "vom interveni rapid cu o soluţie din partea Ministerului Educaţiei, un cadru instituţional potrivit şi un cadru normativ potrivit".

Referitor la tezele deja verificate de CNE, ministrul Educaţiei a explicat că noul cadru normativ care va fi elaborat în urma discuţiilor cu forurile amintite va stabili toate aceste aspecte. De asemenea, el a mai spus că va fi luată în calcul şi rezolvarea situaţiei în care o persoană doreşte să renunţe la titlul de doctor. "Nu cred că în România sunt două tipuri de doctorat. Cred că acesta va fi un proces care va începe imediat şi va fi puternic asociat cu autonomia universitară. Ne dorim să întărim autonomia universitară, să o respectăm şi să lucrăm şi în zona de etică, un aspect care trebuie de asemenea întărit. Este esenţial să existe încredere într-un doctorat obţinut în România. De aceea, vrem mai multă transparenţă, o platformă a tezelor de doctorat, un portal al şcolilor doctorale, un soft de similitudini (antiplagiat)", a expliat Curaj pentru "Adevărul".

La rândul său, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor şi fostul ministru al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, consideră că titlurile de doctor ar trebui date de către universităţi. "Consiliul rectorilor se îndruneşte duminică şi atunci vom vedea care sunt varaintele optime", a spus Cîmpeanu referitor la noul mecanism care va înlocui Consiliul Naţional de Etică. 

Venind în completare, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Marilen Pirtea, spune că decizia ministrului Educaţiei este una curajoasă şi că este normal să regândim şi să reevaluăm modul în care s-au făcut lucrurile până acum. Însă, înainte de toate ar trebui o nouă clasificare şi ierarhizare a universităţilor pentru a vedea cine are cu adevărat competenţa de a organiza şcoli doctorale. "Abia atunci le putem da universităţilor autonomia privind responsabilitatea organizării de şcoli doctorale", este de părere Pirtea.

De asemenea, cercetătorii atrag şi ei atenţia că de fapt, din punct de vedere juridic, responsabilitatea reală a constatării unui plagiat într-o teză de doctorat îi aparţine unei alte instituţii, nu Consiliului Naţional de Etică. Este vorba de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU). Practic, CNATDCU este organismul instituţional care evaluează dosarele de acordare a titlului de doctor şi propune apoi Ministerului Educaţiei acordarea sau neacordarea titlului de doctor. Consiliul Naţional de Etică este organismul instituţional care analizează abaterile de la regulă, suspiciunile de plagiat, şi până joi, avea ultimul cuvânt în privinţa aceasta, peste cuvântul Comisiilor de Etică ale universităţilor. Rămâne de văzut cum se vor reorganiza lucrurile, dacă se va merge pe autonomie universitară şi Comisiile de Etică ale universităţilor vor avea ultimul cuvânt aici, sau dacă se va reformula instituţia CNE la nivel naţional, deci menţinerea unui mecanism centralizat.

Ministrul de Interne, acuzat de plagiat

Ministrul de Interne Petre Tobă ar fi copiat cuvânt cu cuvânt, fără să citeze sursa, peste 250 de pagini din totalul de 390 ale tezei cu care a obţinut titlul de doctor în Ştiinţe Militare şi Informaţii. Potrivit unei analize realizată de jurnaliştii de la pressone.ro, mai bine de jumătate dintre cele 390 de pagini care formează corpul scris al lucrării sunt copiate ad litteram din diferite surse inclusiv introducerea, care este identică cu cea a tezei colegului de doctorat, comisarul de poliţie Ionel Tucmuruz. Acesta a susţinut teza cu două săptămâni înaintea lui Tobă şi a avut acelaşi coordonator, în persoana chestorului general Anghel Andreescu.

Mai mult, bibliografia tezei lui Petre Tobă demonstrează că autorul nu cunoaşte semnificaţia şi utilitatea particulei „apud”, care în practica academică de citare înseamnă „după” sau „după cum apare la” şi se foloseşte pentru citatele preluate. Mai exact, ministrul de Interne a trecut la litera A a bibliografiei finale doi autori faimoşi, Joseph Stiglitz şi Barry Buzan punând înaintea numelor lor „Apud”.

Săptămâna trecută, premierul Dacian Cioloş declara că i-a cerut ministrului Educaţiei să „vină cu o analiză cât mai repede” referitoare la acuzaţiile de plagiat la adresa ministrului de Interne, Petre Tobă, precizând că nu se bazează pe ce îi spune „unul sau altul”.

„Nu ştiu detalii, ştiu ce mi-a spus dânsul, ştiu opinia şi poziţia dânsului. Am cerut şi domnului ministru al Educaţiei, Adrian Curaj, să vină cu o analiză cât mai repede în urma consultării Comisiei de Etică, care are această responsabilitate, şi vreau să am o claritate cât mai obiectivă. Nu să mă bazez pe ce îmi spune unul sau altul înainte de a-mi exprima un punct de vedere în calitate de prim-ministru”, a spus premierul Cioloş.

Universitatea din Bucureşti cere din nou retragerea titlului de doctor al lui Ponta

Universitatea din Bucureşti cere din nou Ministerului Educaţiei retragerea titlului de doctor al fostului premier Victor Ponta, după ce în 2012, Consiliul Naţional de Etică, instituţie care se află în subordinea ministerului, a concluzionat că fostul premier nu şi-ar fi plagiat teza de doctorat susţinută în 2003 la Facultatea de Drept.

Plagiatul lui Victor Ponta a ieşit la lumină în revista „Nature“ în iunie 2012, iar scandalul mediatic a durat luni întregi. Două comisii specializate şi-au dat verdictul în privinţa tezei de doctorat a premierului. Este vorba de Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti, care a arătat în solicitarea înaintată către Ministerul Educaţiei de retragere a titlului de doctor că fostul premier a plagiat mai multe pagini din teza sa de doctorat „Curtea Penală Internaţională“.

A doua comisie specializată a fost cea a Consiliului Naţional de Etică, însă componenţa acestui consiliu fusese schimbată brusc de către ministrul Educaţiei de atunci, Liviu Pop, când se dezbătea teza de doctorat suspectată de plagiat a lui Ioan Mang, care a demisionat din funcţia de ministru al Educaţiei în mai 2012, după ce au apărut în presă suspiciunile de plagiat. Noii membri ai Consiliului au concluzionat că teza de doctorat a premierului Victor Ponta nu ar fi fost plagiată. Situaţia a rămas fără un final clar până la alegerile prezidenţiale de anul trecut. După ce a pierdut fotoliul de preşedinte al României, Victor Ponta a anunţat pe Facebook că renunţă la titlul de doctor. În acest context, Ministerul Educaţiei a dat o ordonanţă de urgenţă care să permită oricărei persoane care vrea să renunţe la titlul de doctor să o poată face printr-o simplă solicitare la minister.

În OUG nu se specifica exact cum se poate face asta, în ce condiţii, iar când a ajuns în Parlament la dezbateri, Camera Deputaţilor a respins articolul prin care o persoană poate rămâne fără titlu la cerere. În această variantă, Ordonanţa a ajuns în primăvara lui 2015 la Senat, la Comisia de învăţământ condusă de Ecaterina Andronescu. Şi acolo a rămas. Ministrul Educaţiei de atunci, Sorin Cîmpeanu, a spus că nu va publica nicio metodologie de aplicare a ordonanţei atâta timp cât ea nu trece de Parlament.

Educație



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite