Topul sărăciei din UE: cum i-au devansat românii pe bulgari şi ce efect au avut scumpirile mai mari decât veniturile

Nivelul de trai din România este cel mai jos din Uniunea Europeană – 48% din media comunitară – pentru că la noi preţurile cresc mai mult decât veniturile. Bulgarii ne-au depăşit în premieră, urcând la nivelul de 49%.

Pentru a estima nivelul de trai din ţările membre, biroul de statistică al UE – Eurostat – urmăreşte consumul gospodăriilor în raport cu veniturile pe cap de locuitor şi arată cum evoluează acest indicator faţă de media generală din UE.

Este determinată astfel puterea de cumpărare a gospodăriilor sau capacitatea de consum, indicator care reflectă fidel cât de bine (sau de rău) se trăieşte în respectiva ţară, în raport cu media UE. Cu cât este mai mare procentajul obţinut, cu atât nivelul de trai este mai ridicat în ţara respectivă. Sau, văzute în oglindă, în ordine crescătoare, cifrele acestui indicator relevă un top al sărăciei din Europa, cu cele mai mici procentaje în partea de sus a clasamentului.

Ei bine, în 2012, România a ajuns pe primul loc în acest top al sărăciei, cu doar 48% din media UE a nivelului de trai, surclasând în premieră veşnicul campion, Bulgaria, care a urcat la 49%. Ce s-a întâmplat?

Salariul real, mereu pe minus

„Puterea de cumpărare este un indicator compus din evoluţia veniturilor şi evoluţia preţurilor. Nu cred că în Bulgaria veniturile au avansat spectaculos, dar cu siguranţă preţurile au crescut mai lent decât la noi. În schimb, evoluţia preţurilor de la noi a fost aproape tot timpul superioară dinamicii veniturilor, fapt care ne-a erodat puterea de cumpărare“, a explicat, pentru „Adevărul“, analistul economic Aurelian Dochia. „Cauzele acestei inversări din clasament se regăsesc şi la ei, şi la noi, cu precizarea că scumpirile de la noi au fost mai accelerate“, a explicat economistul.

Într-adevăr, în timp ce inflaţia din România a fost mereu peste 4% şi suntem deocamdată pe prima poziţie în UE din punctul de vedere al scumpirilor, în Bulgaria preţurile au avansat doar cu aproximativ 2%, mai reiese din statisticile Eurostat. Iar în raport cu inflaţia salariile românilor au ieşit în majoritatea lunilor din 2012 pe minus, fenomen care s-a prelungit şi în primul trimestru din 2013.

Urmărind însă reacţiile oficiale din ultimele zile, nu putem remarca decât că trecerea românilor pe primul loc în topul european al sărăciei nu i-a preocupat în niciun fel pe politicieni.

Şomajul revine la maximele din 2009

Un alt fenomen care a trecut neobservat la nivelul autorităţilor este creşterea semnificativă a şomajului din primul trimestru al acestui an. Din datele anunţate de Institutul Naţional de Statistică reiese că, de la 6,9% în ultima parte a anului trecut, rata şomajului a urcat la 7,5% în primele trei luni din 2013, salt care nu a mai fost înregistrat decât în anii crizei.

În termeni nominali, România avea 684.000 de şomeri în ultimul trimestru al anului trecut, pentru ca în primul trimestru din 2013 numărul şomerilor să urce la 731.000. Am mai întâlnit această cifră doar în trimestrul IV al anului 2009, după un an cu o recesiune severă (scădere economică de peste 7%) şi cu închideri de fabrici pe bandă rulantă. Acum, creşterea cu 47.000 a numărului de şomeri, într-o perioadă în care economia a avansat cu 0,7%, este practic inexplicabilă pentru economiştii consultaţi de noi.

„Ori s-a schimbat metodologia de calcul statistic, ori s-au întors în ţară, direct în şomaj, foarte mulţi români plecaţi la muncă în străinătate, ceea ce ar fi mai greu de crezut“, estimează economiştii.

Cu şomeri tot mai mulţi şi preţuri care cresc peste avansul veniturilor, dar şi cu politicieni pentru care economia este o constantă neglijabilă, nu e de mirare că i-am surclasat până şi pe bulgari în topul sărăciei din UE.

Cauzele acestei inversări din clasament se regăsesc şi în Bulgaria, şi în România, cu precizarea că scumpirile de la noi au fost mai accelerate. Aurelian Dochia analist economic