Atentat eşuat la cota unică de impozitare. Cum „au discutat ipotetic“ liderii USL să crească taxele, iar acum bat în retragere
0
Liderii USL iau în calcul creşterea cotei unice la 22% în încercarea disperată de a aduce mai mulţi bani la buget. După ce vestea-şoc a „răsuflat“ în spaţiul public, rând pe rând au respins măsura şi au catalogat-o drept „o discuţie ipotetică“. Impactul devastator asupra economiei este ignorat
Miercuri seara, o informaţie-şoc răzbătea „pe surse“ în spaţiul public tocmai din sânul Uniunii Social-Liberale (USL) şi dădea fiori sutelor de mii de antreprenori locali, dar şi celor peste şase milioane de angajaţi din România. Liderii USL au vorbit vinerea trecută, la finalul şedinţei Uniunii, despre varianta creşterii cotei unice de 16% la 22% şi a reducerii TVA la 22%, în contextul discuţiilor legate de construcţia bugetară pentru anul 2014. Mai exact, în încercarea disperată a guvernanţilor de a creşte nivelul încasărilor la bugetul statului astfel încât să compenseze cheltuielile programate pentru 2014, an electoral, şi să nu fie depăşită ţinta de deficit bugetar de care FMI şi Comisia Europeană (CE) ţin cu dinţii. Ideea i-ar fi aparţinut chiar premierului Victor Ponta.
Posibilitatea majorării cotei unice a stârnit un val de reacţii dure din partea opiniei publice, astfel că social-liberalii au ieşit imediat la rampă şi au susţinut că totul a fost „o discuţie informală şi ipotetică“ şi că aceasta ar fi ultima variantă luată în calcul pe care oricum o resping. În mai puţin de 12 ore, varianta-şoc discutată în sânul USL a fost respinsă de Crin Antonescu, preşedintele PNL, de Daniel Chiţoiu, ministrul Finanţelor, de vicepremierul Liviu Dragnea, de Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, şi alţii.
Premierul Ponta a afirmat că el este cel care i-a cerut ministrului de Finanţe diferite scenarii pentru creşterea încasărilor la buget, discutate în USL. Reacţii, de date aceasta dure, şi nu de disculpare, au venit şi din partea Opoziţiei, care ameninţă cu moţiune de cenzură. În cele din urmă, Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, i-a liniştit pe oamenii de afaceri că „îşi pot construi bugetul pe 2014 la actualul nivel al cotei unice“.
Taxe mari pentru pensii şi salarii mari
Prinşi între ciocan şi nicovală, social-liberalii au ajuns să ia în calcul şi varianta majorării cotei unice. Mai exact, România este într-un acord cu finanţatorii externi – FMI şi CE, iar ţinta de deficit bugetar (venituri minus cheltuieli publice) este fixă şi trebuie respectată. Însă acest lucru este greu de realizat în condiţiile în care 2014 este an electoral, pensiile şi salariile bugetarilor trebuie majorate, iar încasările la bugetul statului încep să fie sub aşteptări.
Surse oficiale au declarat, potrivit Mediafax, că majorarea cotei unice ar fi necesară dacă FMI şi CE nu acceptă pentru anul viitor un deficit mai mare, pentru cofinanţarea de către stat a proiectelor pe fonduri europene, pentru a permite majorarea salariilor şi a pensiilor. Mai exact, guvernul cere finanţatorilor externi ca minusul bugetar să fie mai mare pe motiv că statul dă bani şi pentru derularea proiectelor europene, dar în acelaşi timp vrea să crească pensiile şi salariile.
„Scenariul nostru de bază pleacă de la aplicarea clauzei de investiţii, în aşa fel încât să nu pericliteze încadrarea în pragul de deficit de 3% din PIB (...) Discuţiile sunt încă preliminare, deci este prematur să pui în discuţie orice măsură fiscală dacă nu ai baza de pornire“, a explicat Voinea.
Comisia Europeană discută în prezent introducerea unei reguli care să permită depăşirea ţintelor de deficit bugetar cu sumele alocate investiţiilor de cofinanţare a programelor susţinute din fonduri UE, mai puţin pentru agricultură, pentru statele aflate în condiţii dificile şi fără a periclita nivelul de deficit de 3% din PIB.
Reversul medaliei
Datele oficiale privind execuţia bugetară pe primele nouă luni nu au fost încă publicate, dar surse oficiale susţin că veniturile au fost cu aproximativ 6 miliarde de lei sub estimarea de la începutul anului. Printre cauze se numără performanţele sub aşteptări ale sistemului bancar, provenite şi din modificări ale legislaţiei fiscale, colectarea mai slabă, explicată inclusiv prin procesul de reorganizare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), şi nerealizarea profitului estimat la Banca Naţională a României.
După primele opt luni din acest an, deficitul bugetar urcase deja la aproape 8 miliarde de lei (1,27% din PIB), în condiţiile în care evoluţia veniturilor (131 miliarde de lei) nu a ţinut pasul cu avansul cheltuielilor (139 miliarde de lei). Statul a încasat în primele opt luni ale anului din impozitul pe profit, salarii, venit şi câştiguri din capital (cota de 16%) 23,84 miliarde de lei. Presupunând prin absurd că baza de impozitare rămâne aceeaşi, dar cota unică creşte la 22%, statul aşteaptă să încaseze pe primele opt luni ale anului, pur teoretic, 32,78 miliarde de lei. În practică însă, încasările efective n-au nicio şansă să se ridice la acest nivel. Nu putem ignora că o astfel de măsură-şoc s-ar reflecta cu repeziciune în piaţă, o parte din firme ar da faliment sau şi-ar declara profituri mai mici, unele salarii ar putea fi trecute la negru, iar unii angajaţi ar putea fi disponibilizaţi. Este greu de măsurat acest efect, însă el ar avea proporţii însemnate.
Liderii politici bat în retragere
După ce informaţia privind posibilitatea majorării cotei unice la 22% a ajuns în spaţiul public, liderii politici au reacţionat prompt – fie au bătut în retragere, fie au susţinut sus şi tare că resping această idee. Redăm mai jos principalele declaraţii:
- Crin Antonescu, preşedintele PNL: „A existat o discuţie, nota bene, nu o propunere a premierului sau a cuiva de a se mări cota unică. (…) nimeni, nici premierul Ponta, nici cineva din PSD, evident nici nu poate fi vorba de cineva din PNL, nu a susţinut-o“.
- Daniel Chiţoiu (PNL), ministrul Finanţelor: „PNL nu susţine şi nu va susţine orice măsură de creştere a cotei unice de 16%“.
- Liviu Dragnea (PSD), vicepremier: „A fost o discuţie în USL, la plecare, o discuţie la care nu eram foarte atent. (…). Deci nu există aşa ceva. Dacă ar fi fost aşa ceva, era o propunere pe care o făcea premierul, o prezenta în USL, o prezenta opiniei publice“.
- Laszlo Borbely, vicepreşedinte UDMR: „Nu suntem de acord cu mărirea cotei unice. (…) Această cotă unică a funcţionat bine, nu trebuie schimbată“.
- Adriana Săftoiu, purtător de cuvânt PDL: „PDL solicită Guvernului Ponta să renunţe la această intenţie de majorare a cotei de impozitare, în caz contrar avem de gând să introducem o moţiune de cenzură“.
Lovitură puternică pentru mediul de afaceri
Oamenii de afaceri şi analiştii economici se opun cu tărie oricărei propuneri de creştere a taxelor, mai ales în contextul climatului economic dificil. „Orice mărire de taxe afectează populaţia. Scăderea TVA de două puncte procentuale va fi nesemnificativă pentru populaţie, pentru că e prea mică, dar e bună pentru firme“, a declarat, pentru „Adevărul“, Ilie Carabulea, proprietarul Băncii Carpatica şi al Atlassib. La rândul său, omul de afaceri Marius Ghenea consideră că o majorare a cotei unice ar diminua din start salariile angajaţilor, iar un alt efect ar fi creşterea evaziunii. „O creştere de la 16% la 22% a impozitelor este o măsură care, din punctul meu de vedere, riscă să pună în pericol atât afacerile, cât şi cetăţenii. Gândiţi-vă că sunt foarte mulţi cetăţeni, toţi cetăţenii care sunt salariaţi vor fi afectaţi, pentru că vorbim de o creştere netă de 6% peste baza din momentul de faţă, iar asta înseamnă fie o diminuare salarială imediată, fie un aranjament cu angajatorii, o parte va fi cu siguranţă pe zona de evaziune fiscală şi asta nu ajută nici încasările bugetare, iar cealaltă parte ar putea fi cu acte în regulă, ca să spun aşa, dar va duce la creşterea costurilor de producţie pentru tot felul de lucruri, servicii şi produse care se vând la noi. Iar asta va duce la creşterea semnificativă a inflaţiei“, a afirmat Ghenea, la Realitatea TV. El a mai spus că reducerea TVA la pâine nu s-a transmis în totalitate în preţurile de la raft şi acelaşi lucru se va întâmpla şi cu reducerea de la 24% la 22%.
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), consideră că este o problemă în privinţa modului în care e structurată economia. „Când pierzi locuri de muncă din chimie şi metalurgie şi creezi la supermarketuri, impozitele colectate nu sunt la fel, chiar dacă e acelaşi număr de locuri de muncă. Pentru că un inginer la Oltchim e plătit cu 2.000 de lei, iar unul la supermarket cu 700 de lei“, ne-a declarat el. Pârvan spune că singura propunere concretă a autorităţilor o constituie renaşterea mineritului, dar industria extractivă are ponderi foarte mici în Produsul Intern Brut al statelor europene. „Noi trebuie să avem o economie ca-n Europa, bazată pe cunoaştere şi activităţi industriale. Altfel, să scazi dintr-o parte şi să creşti în alta sunt soluţii de clasa a patra. Lipseşte orice analiză privind competitivitatea“, a mai spus el.
El propune sprijinirea industriei ospitalităţii, adică turismul clasic, activităţile balneare, dar şi turismul medical, pentru a profita de specialiştii pe care îi are România în chirurgie sau stomatologie.
Analistul Aurelian Dochia consideră propunerea drept „un balon de încercare“. „Dar mi-e teamă că o măsură chiar se va lua, pentru că a fost un optimism exagerat pentru creşterea veniturilor la buget în acest an“, a avertizat el.
Se încarcă comentariile...
