Strategia de dezvoltare a României: Preşedintele să fie ales de Parlament, impozitarea modificată, iar pensiile publice şi cele private să fie unificate

Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Dacian Cioloş FOTO Octav Ganea / Inquam Photos

Proiectul Strategiei de dezvoltare a României pentru următorii 20 de ani prevede alegerea preşedintelui ţării de către Parlament, regândirea urgentă a actualului sistem de impozitare, unificarea Pilonului I de pensii cu Pilonul II, dar şi schimbare radicală a politicii salariale.

De asemenea, proiectul Strategiei de dezvoltare a României, citat de Profit.ro, prevede menţinerea unui ritm mediu anual de creştere a PIB de 3–4% care să poată urca la 5%, limitarea dreptului de cumpărare a terenurilor agricole de către cetăţenii străini în condiţii agreate de Uniunea Europeană, minimum două noi locaţii militare pentru facilităţi americane şi listarea la Bursă a unui fond de investiţii pentru Republica Moldova.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, marţi, o întâlnire cu premierul Dacian Cioloş, cu guvernatorul Băncii Naţionale a României Mugur Isărescu şi cu preşedintele Academiei Române, Ionel Vlad, pe tema Strategiei de Dezvoltare Durabilă a României, convenindu-se ca aceasta să fie lansată în dezbatere publică, cu participarea partidelor şi a societăţii civile. Documentul se elaborează în cadrul Academiei Române şi sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României.

Obiectivul principal al strategiei de dezvoltare este definirea unei viziuni şi a anumitor direcţii de acţiune în privinţa domeniilor care pot susţine dezvoltarea sustenabilă a României, precum creşterea competitivităţii economice, stimularea productivităţii, a capitalului şi alte elemente care creează condiţii propice dezvoltării capitalului românesc şi a economiei, cu impact pozitiv asupra forţei de muncă şi a calităţii vieţii.

În forma actuală, diferită de cea redactată anul trecut, editată şi aflată deja în biblioteca Academiei, proiectul de strategie citat de Profit.ro propune acum diferite măsuri prin care se crede că România va putea progresa substanţial în următorii 20 de ani atât în domeniul economic şi social, cât şi politic.

Măsuri propuse

1. Preşedintele ţării să fie ales de către Parlament, nu prin vot direct de către cetăţeni, ca în prezent, măsură care ar elimina conflictul structural Parlament/Preşedinte şi ar înlocui „configuraţia confuză“ a sistemului politic cu o formulă coerentă de democraţie parlamentară.

2. Regândirea urgentă a actualului sistem de impozitare, văzută ca un instrument de lichidare a sărăciei şi de motivare a performanţei. De asemenea, Strategia de dezvoltare arată, potrivit Profit.ro, că politica salarială nu a avut ca obiectiv, în perioada tranziţiei, creşterea salariilor, astfel de majorări fiind considerate cedări politice neeconomice induse de raţiuni politice, mai ales în perioade electorale, sau reprezentând mici ajustări ca rezultat al dinamicii economiei. „Urmând politica salarială de până acum, România se va depărta, în orizontul 2035, substanţial de standardele europene. Obiectivul cheie, o Românie prosperă şi echilibrată, poate fi realizat doar printr-o schimbare radicală a politicii salariale: o politică pro-muncă, de la politica salariului mic la politica creşterii progresive a salariilor pentru a se atinge standardele europene. Politica salariului mic nu este o condiţie a creşterii economiei, ci o ideologie a economiei leneşe, o economie pro-profit susţinută cu mijloace politice. Noua politică salarială va avea ca principal mecanism refacerea capacităţii de negociere colectivă a salariilor şi a condiţiilor de muncă, complementar cu creşterea ocupării. Este urgentă adoptarea Legii sistemului unic al salariilor publice, cu mărirea proiectată a salariilor de importanţă naţională: sănătate, educaţie, asistenţă socială, administraţie, cercetare“, se afirmă în documentul citat de Profit.ro.

3. Liberalizarea completă a preţurilor energiei şi alinierea acestora la preţurile stabilite de piaţa liberă europeană, preţuri care, după estimările multor experţi în energie, se vor dubla în 2018. În acest caz, în 2018, cheltuielile asociate cu locuinţa vor exploda ca proporţie în bugetul casnic, de la 16,7%, în 2013, la aproape 30%, punând presiune pe resursele disponibile pentru alte tipuri de cheltuieli, este avertismentul din document.

4. Curăţarea de incoerenţe a Pilonul I de asigurări sociale publice şi unificarea cu Pilonul II, cel al pensiei private obligatorii, concomitent cu întărirea sistemului de asigurări sociale private. În versiunea de anul trecut, mult diferită de forma actuală, erau evocate "unificarea Pilonului II cu Pilonul III (pensii facultative private) şi plasarea fermă în sfera privată".

5. În privinţa Produsului Intern Brut, varianta analizată în document este ca România să intre în zona euro la orizontul anilor 2022-2023, iar PIB-ul pe locuitor în România (exprimat în PCS - Puterea de Cumpărare Standard) să reprezinte, la orizontul anului 2035, între 96,5–110% din media la nivelul UE.

6. Depolitizarea conducerii companiilor furnizoare de apă. Crearea unui Inspectorat al Apei care să monitorizeze permanent activitatea tuturor companiilor de apă prin audit-uri aprofundate, limitarea ratei profiturilor furnizorilor de apă (prin plafoane maxime stabilite de către autoritatea de reglementare), reducerea la 2,7%, până în 2035, a ponderii din populaţie fără acces la baie proprie, duş sau toaletă interioară.

7. Elaborarea unei Legi care să limiteze (în condiţii agreate de tratatele europene  asumate) dreptul de cumpărare a terenurilor agricole pentru cetăţenii străini.

8. Modificarea legislaţiei prin introducerea unei taxe suplimentare de 10 euro/tona de deşeuri eliminate prin depozitare, creşterea suprataxei de depozitare a deşeurilor la groapa de gunoi la 15 euro/tonă.

Relaţia cu Statele Unite ale Americii

Relaţia cu Statele Unite ale Americii ocupă o poziţie distinctă în strategie, arată Profit.ro,  având propuse un set întreg de măsuri: stabilirea pe termen lung a cel puţin două noi locaţii militare pentru facilităţi americane, portul Constanţa să devină principala bază maritimă logistică şi de suport tehnic pentru marina americană, invitarea, cu prioritate, a cel puţin 5 companii dintre primele 100 companii americane să fie prezente în România, identificarea a cel puţin 3 proiecte concrete de parteneriat între companii româneşti şi americane din industria de apărare, alocarea celor 2% din procentul care va reveni în plus la bugetul Apărării prin parteneriate şi consultări cu companii americane din industria de apărare.

Nu este uitată nici Republica Moldova, pentru care este propusă listarea la Bursa de Valori din Bucureşti a unui fond deschis de investiţii, numit „Fondul Moldova“, cu o capitalizare iniţială de 200 milioane euro, din care jumătate subscrisă de către Ministerul de Finanţe şi jumătate subscrisă de către investitori instituţionali şi de retail privaţi, fond destinat investiţiilor de portofoliu şi în obligaţiuni emise de către Republica Moldova şi Municipiul Chişinău.