Românii cheltuie în străinătate mai mult decât încasează România din turism.  Bucureşti, singura capitală europeană fără strategie pentru atragerea străinilor

România se află pe locul 68 în lume la competitivitatea în turism, iar în ultimul an acest domeniu şi-a înrăutăţit de două ori şi jumătate soldul negativ. Asta pentru că în timp ce România înregistrează încasări din turism de 2,24 miliarde de euro, românii cheltuie în străinătate pentru servicii de turism de 3,12 miliarde de euro, arată think-tank-ul INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate.

Potrivit INACO, de acest sector economic depind aproape 200 de mii de salariaţi şi 1,3% din PIB-ul ţării. „Avem chiar şi un minister al turismului, dar promovarea este inexistentă. Forţa de muncă este insuficientă. Acest domeniu figurează pe hârtie între cele 10 sectoare economice prioritare în «Strategia Naţională de Competitivitate a României 2015-2020», dar performanţele reale ale acestui sector economic vital pentru calitatea vieţii românilor ne-a retrogradat două poziţii în clasamentul global al competitivităţii turismului, abia pe locul 68 în lume. Cum este posibil ca atuurile noastre competitive naturale să fie atât de slab valorificate de către români? Ţine de absurdul nostru economic”, susţine preşedintele INACO, Andreea Paul.

INACO arată că România înregistrează încasări din turism de 2,24 miliarde de euro, dar românii cheltuie în străinătate pentru servicii de turism de 3,12 miliarde de euro. Apetitul românilor pentru turismul extern creşte, iar turismul de afaceri stragnează în România. Deficitul imens de 874 milioane de euro înregistrat în anul 2017, este aproape de două şi jumătate mai mare faţă de anul 2016, când deficitul se ridica la 363 milioane de euro. Pentru o simplă comparaţie, Polonia o ţară dublă ca mărime, înregistrează venituri de aproape 5 ori mai mari decât noi, adică vreo 10 miliarde de euro pe incoming şi ies din ţară cam 5 miliarde de euro pentru turism, ceea ce aduce vecinilor noştri un plus de 5 miliarde de euro anual la balanţa de plăţi a ţării. Aşadar, noi pierdem aproape 1 miliard de euro din turism, polonezii câştigă 5 miliarde.

Mediul de afaceri privat din turism nu mai găseşte forţa de muncă pentru operarea unităţilor existente, ca să nu mai vorbim de unităţi noi de care ar avea atâta nevoie turismul românesc. Asta pentru că nu avem un sistem de educaţie potrivit pentru turism, cu centre de formare, cu mai multă practică, un sistem dual real de învăţământ, din fondurile europene de 5 miliarde euro disponibili pentru capitalul uman în perioada 2014-2020 s-au cheltuit până acum „impresionanta” cifră de 0,00%, dar şi pentru că nu susţinem fiscal munca în acest domeniu cu facilităţi pentru sezonieri, lipseşte reglementarea inteligentă a service charge în turism, stimularea celui de-al doilea loc de muncă part-time etc.

La promovare, inacţiunea este foarte gravă. Au fost desfiinţate birourile de turism din străinătate şi nu s-a pus nimic în loc până acum. Nu folosim taxa de promovare turistică, aşa cum o fac toate ţările lumii interesate de dezvoltarea acestui domeniu economic. Nu acceptăm parteneriatul public-privat, deşi acesta reprezintă singura formă de organizare a unui management eficient de destinaţie turistică atractivă pentru România. Avem singura capitală europeană fără strategie de imagine externă pentru atragerea turiştilor străini, deşi specialiştii români de profil câştigă concursuri de primă ligă internaţională la creativitate. Refuzăm să le valorificăm talentul aici, acasă. Concluzia este valabilă pentru naţiune în ansamblu, în pofida unor reuşite regionale punctuale de promovare turistică dezvoltată cu fonduri europene.

„Parcurgerea celor trei paşi în ritm alert ar putea revitaliza sectorul turismului chiar din acest an, cu voinţă, energie, pasiune, creativitate şi multă muncă”, arată INACO, care cheamă Guvernul României să se aplece urgent asupra acestor trei teme principale ce ţin de dezvoltarea turismului.