Procesatorii au colectat mai mult lapte din producţia autohtonă

După o criză care a durat doi ani, laptele românesc este, din nou, preferatul procesatorilor. Creşterea cantităţilor de materiei primă colectată de la fermele şi centrele de colectare autohtone a început din septembrie şi se explică aplicarea unor măsuri care au dus la creşterea preţului laptelui, pe piaţa liberă.

Institutul Naţional de Statistică (INS) informează că, în luna decembrie a anului 2016,  cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole autohtone şi centrele de colectare locale de către unităţile procesatoare a crescut cu 5,1% faţă de luna precedentă şi cu 3,5% faţă de luna decembrie a anului 2015. E o creştere care vine după  o lungă perioadă de criză, când parte dintre crescătorii români fie îşi închiseseră ferme, fie ajunsese să solicite de la stat o subvenţie de 50 de bani pe litrul de lapte produs, pentru a putea rezista pe piaţă. Detalii privind fenomenul creşterii cantităţii de lapte colectat ne-a oferit  preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, Claudiu Frânc.

„Situaţia este una care se explică  prin creşterea preţul laptelui, pe piaţa liberă, numită şi piaţă spot. Din luna septembrie a anului trecut, preţul a început să crească pe această piaţă, ajungând de la circa 80 de bani pe litru la 2,16 bani pe litru. Era o revigorare datorată  mai multor măsuri luate, la nivel european, pentru finanţarea limitării voluntare a producţiei, în urma eliminării cotelor de lapte. Din septemrbie începea o perioadă de revenire  ce urma unei lungi crize a laptelui, care dura din aprilie 2014. La acest moment, situaţia este complexă. Sunt mulţi procesatori care cer lapte autohton, pentru că îl pot cumpăra la preţ mai mic decât pe cel din spaţiul intracomunitar. Deasemenea sunt ferme mari care s-au reorientat şi preferă să livreze, spre exemplu, în Bulgaria”, a precizat, pentru Adevărul, Claudiu Frânc.

Sursa citată atrage însă atenţia asupra faptului că numărul sacrificărilor, pe sectorul bovine, a crescut cu aproape 30 la sută, în 2016, iar parte dintre animalele duse la abator proveneau din fermele românilor care au renunţat la afacerile cu lapte, pe durata crizei.  

Vă reamintim că, în luna aprilie 2015, s-a renunţat la cota de lapte, sistem care fusese conceput pentru prevenirea supraproducţiei şi care era în vigoare, în UE, încă din 1984. România aderase la sistemul cotelor în anul 2007, după ce devenise membră UE.