O autostradă pierdută: A1 Bucureşti – Nădlac împlineşte 49 de ani de la începerea construcţiei - INFOGRAFIE
0
Autostrada A1 pare să fie proiectul care defineşte cel mai bine ambiţiile autorităţilor române, dar şi legenda Meşterului Manole. Este o lucrare care a început în urmă cu 49 de ani şi pare să nu se mai termine niciodată.
Traseul de autostradă de la Bucureşti la Nădlac este cel mai „muncit” din toate proiectele iniţiate vreodată în România. Se apropie de 50 de ani. În 1967, Nicolae Ceauşescu dădea ordinul de începere a primului tronson din această autostradă, care lega Bucureştiul de Piteşti.
În 1972 drumul era terminat. Între timp, între 1968 şi 1969 Ceauşescu a cerut un plan naţional de autostrăzi care a fost trasat pe hârtie. După darea în folosinţă a tronsonului de aproximativ 100 de kilometri dintre Capitală şi Piteşti, liderul comunist abandona programul de autostrăzi şi se concentra asupra industriei.
Programul avea să fie reluat în a doua jumătate a anilor `80, însă prioritate avea traseul spre Constanţa. După 1990, noile guvernări au uitat şi ele de autostrăzi. Acestea au revenit în atenţie după ce au fost exploatate drept capital electoral. După 2005 s-a repus pe hârtie autostrada A1, după ce guvernarea Năstase considera că legătura cu Occidentul trebuie făcută pe la Borş şi nu pe la Nădlac.
Finele anilor 2000 au marcat însă începerea mai multor lucrări pe traseul A1, însă acesta a fost uşor modificat faţă de proiectul iniţial din 1968. Autostrada nu mai menţinea cursul Mureşului , în zona sa de nord, ci era deviată prin Lugoj şi Timişoara.
Citiţi pe Adevărul Financiar: Aici se-ngroapă banii dumneavoastră! Autostrada Comarnic – Braşov, o investiţie care nu foloseşte nimănui
De la începerea noilor lucrări şi până în prezent, A1 a avut parte doar de necazuri. Ba traseul o ducea prin peşteri cu lilieci, cimitire sau rezervaţii de castori, ori, proiectul a fost atât de bine respectat încât o porţiune de drum a fost demolată pentru a fi construită corect. Mai mult o porţiune de peste 115 kilometri din A1, Piteşti – Sibiu, nu este beneficiază până acum de un proiect final.
Recent CNADNR a anunţat „ambiţiile” pe care le are pentru 2016 în privinţa autostrăzilor. Printre realizările acestui an sunt trecute şi unele tronsoane de pe A1, însă stadiul lucrărilor s-ar putea să-i contrazică pe oficialii companiei de drumuri.
Piteşti – Sibiu, gaura din A1
În prezent, din cei 576 de kilometri sunt daţi în exploatare aproape 320 de kilometri, iar restul de peste 250 de kilometri sunt în diferite stadii de execuţie. Cel mai important tronson din cei 250 de kilometri, ale cărui lucrări nu sunt nici măcar demarate, are 116,6 kilometri şi ar urma să lege Piteştiul de Sibiu.
Autostrada Piteşti-Sibiu se dezvoltă pe hârtie de aproape 20 de ani, iar până în prezent sunt în exploatare puţin peste 17 kilometri, adică varianta ocolitoare a municipiului Sibiu. Restul de 116 kilometri, până la Piteşti, par să rămână o eternă promisiune cu termen de finalizare în 2020.
La 15 iunie 2015, Compania de Autostrăzi anunţa reluarea studiilor de fezabilitate, contract cu o valoare de peste 6,5 milioane de euro, în condiţiile în care costurile de execuţie ale tronsonului de 116 kilometri sunt estimate la 3, 2 miliarde de euro. După instalarea tehnocraţilor lui Dacian Cioloş, Piteşti – Sibiu a fost trimisă din nou la coş. Proiectul nu era fezabil, iar studiile voer fi reluate.
Parcurgerea distanţei dintre Piteşti şi Sibiu, adică 160 de kilometri pe DN 7, durează în prezent două ore şi jumătate, iar pe viitoarea autostradă traseul va putea fi acoperit în cel mult o oră şi jumătate.
Autostrada demolată
După Sibiu urmează un sector de drum care a fost contestat imediat după darea în exploatare. Este vorba de tronsonul Sibiu – Orăştie, cu o lungime de peste 82 de kilometri. El este împărţit pe patru loturi.
La nici o săptămână de la inugurare, pe lotul 3, cuprins între Sălişte şi Cunţa au început să aparfă fisuri. Traseul de 22,1 kilometri a reprezentat o investiţie de circa 137 de milioane de euro, fără TVA.
După depistarea fisurilor contructorul aîncercat să repare porţiunea deteriorată, însă în toamna anului trecut s-a luat decizia de a închide drumul şi de a demola porţiunea care a fost executată prost. Asta face ca un nou termen pentru darea în folosinţă a acestul lort să fie estimat la jumătatea lui 2016.
Citiţi pe Adevărul Financiar: România autostrăzilor (de pe hârtie): sabotată de lilieci şi castori, A1 Lugoj-Deva s-a împotmolit într-un cimitir
Directorul din acea perioadă de la CNADNR, Narcis Neaga, a aruncat întreaga vină asupra constructorului: „Constructorul a avut un proiect. Ar fi trebuit să respecte proiectul. Noi considerăm că a fost o greşeală de execuţie. Nu au respectat proiectul”.
Mai multe voci au dat vina şi pe CNADNR care ar fi forţat constructorul să livreze mai repede segmentul de autostradă ca el să fie gata înainte de alegerile prezidenţiale din 2014, astfel încât Victor Ponta să participe la inaugurarea autostrăzii.
Specialiştii susţin că lucrările au fost făcute de mântuială. „E vorba de infiltrarea apei sub şosea, e vorba de neterminarea lucrărilor, dat fiind faptul că au fost oprite o perioadă de timp, şanţuri, rigole, drenuri nefuncţionale, deci alte cauze decât alunecările de teren”, a spus Nicolae Boţu, profesor la Facultatea de Construcţii din Iaşi, când a început acest scandal.
Dosarele X pe tronsonul Lugoj-Deva
Şi cum toate problemele de până acum nu ar fi de ajuns pentru traseul de 576 de kilometri al A1, un alt tronson le-a dat bătăi de cap constructorilor şi autorităţilor. Cei 99,5 kilometri de la Lugoj la – Deva au fost parcă blestemaţi.
Sunt în exploatare doar 27,4 kilometri, restul fiind întârziaţi. Cele mai mari probleme sunt pe sectorul Şoimuş - Ilia, lotul 4 al tronsonului. La începutul anului trecut constructorii au constatat că studiul de fezabilitate nu era conform cu situaţia reală din teren.
Citiţi în Adevărul Financiar: România meşterului Manole sau Cum ajungi să demolezi o autostradă într-o ţară fără autostrăzi
„La Lugoj-Deva lotul 4 au fost trei mari probleme. S-a descoperit un cimitir care apărea ca teren agricol, o peşteră cu lilieci care nu apărea în fezabilitate. Acum trei săptămâni s-au descoperit trei familii de castori, care sunt protejaţi prin lege. Contructorul este foarte bun, dar are ghinion”, avea să declare la începutul anului trecut fostul director CNADNR Narcis Neaga.
Şi cum toate acestea nu sunt de ajuns, pe celelate loturi ale acestui tronson trebuie făcute lucrări suplimentare. Mai multe asociaţii de protecţie a mediului au cerut autorităţilor să amenajeze pe parcursul autostrăzi mai multe „trecători” pentru urşi, zona fiind considerată una protejată.
Tronsoane terminate bune de reparat
Ultimele trei tronsoane ale autostrăzii sunt date în exploatare. Este vorba de Lugoj – Timişoara (35,1 km), Timişoara - Arad (32,3 km) plus Centura Arad (12,3 km) şi Arad – Nădlac (38,9 km).
Toate aceste porţiuni de drum au fost date în exploatare din 2011 până în 2015, iar pe unele zone drumarii s-au întors să plombeze gropile din asfalt.
Oricum problemele A1 nu se opresc la gropile din jurul oraşelor Timişoara sau Arad, ci ţin de proiectarea întregului traseu care acum este întrerupt între Piteşti şi Sibiu.
Acest tronson este numit şi autostrada „Dacia” el fiind cerut în repetate rânduri de acţionarul majoritar al fabricii de la Piteşti, Renault. În plus şi transportatorii rutieri cer finalizarea acestei bucăţi de autostradă pentru a se ajunge la finalizarea legăturii dintre Constanţa şi Occident.
Se încarcă comentariile...
