Ministerul Agriculturii îi contrazice pe fermierii vrânceni: Sistemul antigrindină nu produce secetă

Fermierii spun că seceta prelungită este determinată de intervenţiile cu rachete de la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Vrancea

Combaterea grindinei prin sistemul naţional antigrindină nu poate fi asociată în niciun caz cu apariţia secetei, susţine Ministerul Agriculturii, după ce mai mulţi fermieri din Vrancea au acuzat că seceta prelungită care afectează regiunea este cauzată de rachetele lansate de la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină.

Marţi, fermierii din zona de nord a judeţului Vrancea s-au plâns că trec printr-o perioadă dificilă, deoarece de mai bine de o lună nu a plouat deloc în regiune. Mai exact, de la ninsoarea din 20 aprilie, nu s-au mai înregistrat precipitaţii. Ei spun că seceta prelungită este determinată de intervenţiile cu rachete de la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Vrancea.

Ministerul Agriculturii îi contrazice, explicând că sistemul antigrindină are exact efectul invers, de creştere şi uniformizare a precipitaţiilor. „Activităţile de combatere a căderilor de grindină nu afectează balanţa generală de apă în nor, nu au impact semnificativ asupra dinamicii sistemului noros (inclusiv schimbarea direcţiei acestuia) ci, dimpotrivă, asigură creşterea şi uniformizarea precipitaţiilor numai în aria de combatere şi adiacentă acesteia”, transmite Ministerul Agriculturii.

Potrivit instituţiei, există, la nivel mondial, în peste 50 de ţări programe operaţionale de modificare a vremii, în special pentru combaterea căderilor de grindină şi creştere a precipitaţiilor în zonele cu perioade de secetă  frecvente. Astfel, combaterea grindinei folosind ca agent de însămânţare a norilor iodura de argint, este o tehnologie folosită cu succes în multe alte ţări, nefiind asociată în nici un caz cu apariţia secetei.

„Prin intervenţii active în atmosferă, în norii cu risc major de grindină se trimit vectori purtători de iodură de argint care, prin reacţie, produc nuclee de condensare artificială. Această modificare determină un proces de precipitare a vaporilor de apă din nor şi se elimină astfel pericolul producerii de grindină, iar masa de apă din nor se uniformizează şi cade, sub formă de ploaie, pe o suprafaţă mai mare”, explică ministerul.

Potrivit acestuia, scopul Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor este de a asigura protecţia culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum şi al comunităţilor rurale din zonele de intervenţie, faţă de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. Activităţile de combatere a grindinei generează modificări ale condiţiilor meteo-climatice la nivel local, cu rază limitată de acţiune, în spaţiu şi timp. Sistemul este organizat sub forma unor infrastructuri operaţionale şi de cercetare, sigure şi eficiente.

Implementarea Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP) a început în România, ca urmare a necesităţii adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torenţiale, secetă, ş.a, şi ţinând cont de experienţa în acest domeniu, la nivel mondial. În prezent funcţionează unităţile de combatere a căderilor de grindină (UCCG) amplasate în Prahova, Iaşi, Vrancea şi Oltenia. Pe lângă cele 4 unităţi, alte trei unităţi, respectiv Mureş, Timiş şi Maramureş, se află în diferite etape de realizare: execuţie parţială de lucrări, proiecte tehnice şi studii.