Legea offshore, luată din nou la puricat. Prima comisie a dat aviz negativ pe cererea de reexaminare a preşedintelui Iohannis

Proiectul de lege privind legea offshore, care stabileşte regulile prin care companiile pot exploata gazele din Marea Neagră, a reintrat în dezbatere parlamentară, fiind înregistrat săptămâna trecută la Senat în vederea reexaminării. Prima comisie, care l-a dezbătut miercuri, a decis însă să dea un aviz negativ pe cererea de reexaminare.

Comisia de buget-finanţe din Senat, prima comisie parlamentară care a luat în discuţie reexaminarea legii offshore, a dat aviz negativ pe cererea de reexaminare e legii trimisă de preşedintele Klaus Iohannis, dând în schimb aviz pozitiv pe legea trimisă acestuia la promulgare. „Am dat aviz negativ pe cererea de reexaminare, nu se schimbă nimic, niciun procent, nu se schimbă spiritul legii. Am umblat doar la nişte detalii ale articolului 19, e un model de calcul matematic care nu era chiar corect”, a declarat Viorel Arcaş, preşedintele Comisiei, pentru e-nergia.ro.

Camera Deputaţilor a adoptat în luna iulie legea offshore, dar la începutul lunii august ea a fost întoarsă în Parlament de către preşedintele Klaus Iohannis, care a trimis-o la reexaminare.

Săptâmâna trecută, proiectul a fost înregistrat la Senat în vederea reexaminarii. Acum, comisiile senatoriale terbuie să îşi exprime doar avizul în privinţa cererii de reexaminare a preşedintelui. Ele au timp să facă acest lucru până în data de 18 septembrie. Este vorba de Comisia juridică, Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru buget, finanţe şi Comisia pentru dezvoltare regională.

De asemenea, două alte comisii trebuie să elaboreze raportul de admitere sau respingere a cererii de reexaminare şi să se exprime asupra amendamentelor depuse înainte de dezbaterea lor în plen. Este vorba de Comisia economică, industrii şi servicii şi Comisia pentru transporturi şi energie. Acestea au termen limită pentru raport data de 25 septembrie.

Într-un final, legea trebuie să ajungă şi la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

De ce a cerut Iohannis reexaminarea

Preşedintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea legii offshore deoarece „este necesar un cadru normativ eficient şi durabil, capabil să asigure o distribuţie echitabilă a beneficiilor între stat şi investitori, care să contribuie la stabilirea unui parteneriat pe termen lung între cele două părţi, precum şi la consolidarea încrederii în perspectivele economiei naţionale”.

Preşedintele a precizat că prevederile legii supuse reexaminării ar trebui să cuprindă dispoziţii clare, lipsite de echivoc şi cu perspectivă durabilă.

Mai mult, el a reclamat faptul că banii din redevenţe şi din impozitul asupra veniturilor suplimentare se vor duce către un fond special pentru parteneriatele public - private fără să fie supuse analizei.

Iohannis mai susţine şi faptul că nu a fost respectat pe deplin principiul bicameralismului, deoarece unele prevederi din forma finală a legii nu au fost dezbătute în prima Cameră sesizată, Senatul, ci numai în Camera Deputaţilor.

Dragnea a spus că se vor face reglaje

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a spus recent că Parlamentul va adopta „în trei săptămâni” legea, în acest moment întoarsă la Parlament de preşedintele Klaus Iohannis, şi a spus din nou că Parlamentul va aduce modificări pentru a face anumite reglaje. Dragnea a menţionat că indiferent de ce presiuni se vor face asupra sa şi a partidului, parlamentarii nu vor ceda, iar forma legii va rămâne aproximativ aceeaşi. Potrivit lui, chestiunile importante, precum impozitul pe venituri suplimentare şi obligaţia comercializării a 50% din gazul din Marea Neagră pe piaţa din România, vor rămâne neschimbate.

Petroliştii au criticat forma finală a legii

Companiile petroliere sunt mai sceptice să facă investiţii pentru scoaterea gazelor din Marea Neagră, deoarece legea offshore adoptată recent le pune piedici precum prevederea de a vinde cel puţin jumătate de gaze pe bursele româneşti, a declarat Harald Kraft, preşedinte al Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA).

„Producătorii nu sunt încântaţi, întrucât obligaţia de a vinde în mod obligatoriu jumătate de producţie, cotă care poate creşte teoretic până la 100%, pe piaţa centralizată nu motivează investiţiile”, a spus Kraft. Potrivit lui, este firesc ca statul român să beneficieze de resursele naturale ale ţării şi inclusiv producătorii susţin ideea aceasta. Însă producătorii nu cred că în acest caz economia românească beneficiază de această prevedere, deoarece şi un furnizor poate să cumpere gazele produse în Marea Neagră şi să le exporte. „O piaţă liberă e argumentul cel mai bun pentru investiţie. Acum nu putem să vorbim despre o piaţă liberă”, mai spune Kraft.

Decizia Parlamentului de a elimina din legea offshore creditul fiscal acordat companiilor petroliere pune anumite piedici în continuarea discuţiilor şi luarea unei decizii pentru continuarea investiţiilor în proiecte pentru exploatarea gazelor naturale din perimetre offshore, spun şi analiştii EY.

Potrivit lor, de ultimă oră sunt şi problemele ridicate de către reprezentanţii titularilor de acorduri privind deducerile acordate pentru investiţii în limita de 60%. „Deşi această deducere ar trebui, la nivel teoretic, să reprezinte un avantaj fiscal pentru titulari, formula de calcul detaliată în Anexa 2 la proiectul Legii offshore pare să condiţioneze deducerea de luna în care s-a realizat efectiv vânzarea gazelor naturale – ceea ce reprezintă o restrângere a efectelor benefice ale acestei măsuri şi o potenţială limitare a avantajului fiscal aferent”, atrage atenţia Alex Milcev, liderul departamentului de asistenţă fiscală şi juridică, EY România.

În plus faţă de modificările de mai sus, rămâne în continuare controversa referitoare la obligativitatea angajării cetăţenilor români cu rezidenţă fiscală în România (după cum a fost şi cea legată de obligaţia de a folosi subcontractori români), subiect al contestării de către Ministerul Energiei în adrese trimise către Camera Deputaţilor. „Pot oare asemenea prevederi să conducă la un potenţial infrigement din partea Comisiei Europene din perspectiva încălcării principiilor pieţei libere? Rămâne de văzut”, susţine Milcev.