Isărescu: Dacă deficitul bugetar depăşeşte 3% din PIB, BNR are măsuri suplimentare pregătite

Guvernatorul Mugur Isărescu susţine că Banca Naţioanală este pregătită să ia măsuri în cazul în care deficitul bugetar s-ar duce la peste 3% din Produsul Intern Brut FOTO Mediafax

Banca Naţională a României (BNR) salută angajamentul luat de actualul guvern, de menţinere a deficitului bugetar la un nivel de maximum 3% din Produsul Intern Brut (PIB), dar are pregătite măsuri suplimentare în cazul în care plafonul va fi depăşit, în contextul existenţei unor riscuri interne legate de situaţia post-electorală şi de modul în care va fi construit bugetul pe acest an, a declarat vineri guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Ministrul de Finanţe din Guvernul condus de Sorin Grindeanu, Viorel Ştefan, a declara recent că, în ciuda măsurilor privind creşterile salariale şi reducerile de taxe anunţate, deficitul bugetar nu va depăşi 3% din PIB.

”Salutăm declaraţia ministrului de Finanţe, de menţinere a deficitului bugetar la un nivel de maximum 3%. O considerăm un agajament”, a spus Isărescu, la briefingul de presă de după prima şedinţă de politică monetară din 2017. 

Întrebat în legătură cu măsurile pe care BNR le-ar putea lua în cazul în care deficitul bugetar va depăşi plafonul stabilit în tratatele Uniunii Europene sau inflaţia va depăşi nivelul ţintit de BNR, Isărescu a afirmat:”Întotdeauna avem scenarii şi măsuri suplimentare stabilite”.

În privinţa măsurilor anunţate de Guvern, privind creşterile salariale şi reducerile de taxe, Isărescu a fost rezervat în declaraţii, susţinând că trebuie văzută mai întâi construcţia bugetară, care ar putea conţine noutăţi.

Guvernatorul a avertizat, totuşi, asupra unor riscuri legate de situaţia internă.

”Riscurile interne sunt legate de situaţia post-electorală pe care o vedem la televizor. Discuţii, controverse, construcţia bugetară”, a declarat Isărescu.

Prim-ministrul Sorin Grindeanu a anunţat vineri, la începutul şedinţei de Guvern, că angajamentele bugetare care urmează a fi adoptate, precum majorarea salariului minim, a pensiilor şi a burselor pentru studenţi, sunt însoţite de măsuri de suplimentare a veniturilor la buget, precum eliminarea plafonului CAS şi CASS pentru cei care au salarii de cinci ori mai mari decât salariul mediu, astfel încât există ”o balanţă” între venituri şi cheltuieli.