Iohannis a cerut Parlamentului reexaminarea legii offshore

Preşedintele Klaus Iohannis a cerut joi reexaminarea legii offshore, care creează cadrul legal şi fiscal pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră, după ce petroliştii s-au arătat nemulţumiţi de forma finală trecută de Parlament.

Preşedintele susţine că, ţinând cont de faptul că exploatarea gazelor naturale din Mării Negre are o importanţă deosebită pentru România, este necesar un cadru normativ eficient şi durabil, capabil să asigure o distribuţie echitabilă a beneficiilor între stat şi investitori, care să contribuie la stabilirea unui parteneriat pe termen lung între cele două părţi, precum şi la consolidarea încrederii în perspectivele economiei naţionale.

„Pentru aceste motive, considerăm că legea supusă reexaminării se impune a fi reanalizată de Parlament din perspectiva stabilităţii şi predictibilităţii pe termen lung a cadrului legal aplicabil acestui sector şi pentru evitarea potenţialelor efecte negative. Totodată, apreciem că prevederile legii supuse reexaminării ar trebui să cuprindă dispoziţii clare, lipsite de echivoc şi cu perspectivă durabilă, astfel încât să fie asigurat cadrul necesar dezvoltării parteneriatului stat-investitori, în sensul asigurării predictibilităţii necesare, iar economia românească să beneficieze pe termen lung de pe urma exploatării resurselor naturale din perimetrul Mării Negre”, reclamă Iohannis.

Preşedintele mai atrage atenţia şi asupra faptului că banii din redevenţe şi din impozitul asupra veniturilor suplimentare se vor duce către un fond special pentru parteneriatele public - private fără să fie supuse analizei.

„Considerăm că legea trebuie reanalizată şi din perspectiva unei potenţiale încălcări a principiului neafectării veniturilor bugetare. În acest sens, semnalăm că legea supusă reexaminării prevede că sumele rezultate din redevenţe şi impozit asupra veniturilor suplimentare offshore se fac venit la Fondul special de finanţare a contractelor de parteneriat public - privat în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă nr. 39/2018 privind parteneriatul public - privat, fără să fie supuse analizei, în prealabil, alocările alternative ale veniturilor bugetare preconizate, în conformitate cu priorităţile de investiţii care trebuie să impulsioneze dezvoltarea economică şi socială a României”, mai arată preşedintele în sesizare.

Iohannis mai susţine şi faptul că nu a fost respectat pe deplin principiul bicameralismului, deoarece unele prevederi din forma finală a legii nu au fost dezbătute în prima Cameră sesizată, Senatul, ci numai în Camera Deputaţilor.

„Având în vedere importanţa domeniului reglementat prin legea transmisă la promulgare, precum şi faptul că unele dintre dispoziţiile acesteia nu au făcut obiectul dezbaterii şi adoptării în cadrul primei Camere sesizate, considerăm că Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore trebuie adoptată astfel încât să se asigure deplina respectare a principiului constituţional al bicameralismului”, mai arată preşedintele.

Petroliştii au criticat forma finală a legii

Companiile petroliere sunt mai sceptice să facă investiţii pentru scoaterea gazelor din Marea Neagră, deoarece legea offshore adoptată recent le pune piedici precum prevederea de a vinde cel puţin jumătate de gaze pe bursele româneşti, a declarat Harald Kraft, preşedinte al Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA).

„Producătorii nu sunt încântaţi, întrucât obligaţia de a vinde în mod obligatoriu jumătate de producţie, cotă care poate creşte teoretic până la 100%, pe piaţa centralizată nu motivează investiţiile”, a spus Kraft. Potrivit lui, este firesc ca statul român să beneficieze de resursele naturale ale ţării şi inclusiv producătorii susţin ideea aceasta. Însă producătorii nu cred că în acest caz economia românească beneficiază de această prevedere, deoarece şi un furnizor poate să cumpere gazele produse în Marea Neagră şi să le exporte. „O piaţă liberă e argumentul cel mai bun pentru investiţie. Acum nu putem să vorbim despre o piaţă liberă”, mai spune Kraft.

Decizia Parlamentului de a elimina din legea offshore creditul fiscal acordat companiilor petroliere pune anumite piedici în continuarea discuţiilor şi luarea unei decizii pentru continuarea investiţiilor în proiecte pentru exploatarea gazelor naturale din perimetre offshore, spun şi analiştii EY.

Potrivit lor, de ultimă oră sunt şi problemele ridicate de către reprezentanţii titularilor de acorduri privind deducerile acordate pentru investiţii în limita de 60%. „Deşi această deducere ar trebui, la nivel teoretic, să reprezinte un avantaj fiscal pentru titulari, formula de calcul detaliată în Anexa 2 la proiectul Legii offshore pare să condiţioneze deducerea de luna în care s-a realizat efectiv vânzarea gazelor naturale – ceea ce reprezintă o restrângere a efectelor benefice ale acestei măsuri şi o potenţială limitare a avantajului fiscal aferent”, atrage atenţia Alex Milcev, liderul departamentului de asistenţă fiscală şi juridică, EY România.

În plus faţă de modificările de mai sus, rămâne în continuare controversa referitoare la obligativitatea angajării cetăţenilor români cu rezidenţă fiscală în România (după cum a fost şi cea legată de obligaţia de a folosi subcontractori români), subiect al contestării de către Ministerul Energiei în adrese trimise către Camera Deputaţilor. „Pot oare asemenea prevederi să conducă la un potenţial infrigement din partea Comisiei Europene din perspectiva încălcării principiilor pieţei libere? Rămâne de văzut”, susţine Milcev.