Guvernul a prelungit până în 2020 programul de modernizare a sectorului de termoficare. Primăriile primesc 1,5 miliarde de lei pentru investiţii

Perioada de implementare a Programului guvernamental „Termoficare 2006-2015 - căldură şi confort“' va fi prelungită până în anul 2020, a decis Guvernul printr-o Hotărâre aprobată în şedinţa de Guvern de miercuri.

Din suma totală de 2,12 miliarde de lei prevăzută iniţial pentru finanţarea programului, s-au alocat până în prezent aproximativ 420 de milioane lei, astfel că restul sumei a fost alocată pentru finanţarea programului în perioada 2015-2020.

Decizia Guvernului de a prelungi programul a fost luată având în vedere necesarul de investiţii în infrastructura de producere, transport şi distribuţie a energiei termice.

Actul normativ adoptat de Executiv „răspunde solicitărilor adresate Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice de către Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Profesională COGEN România (care reuneşte producători şi distribuitori din 20 de localităţi), precum şi Asociaţia Române pentru Promovarea Eficienţei Energetice“, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Programul are ca obiective modernizarea, retehnologizarea şi dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităţilor; eficientizarea, creşterea accesibilităţii şi îmbunătăţirea calităţii serviciului public de alimentare cu energie termică a localităţilor; promovarea surselor de producere a energiei în cogenerare de înaltă eficienţă, pe baza cererii de energie termică utilă, diminuarea consumului de resurse energetice fosile şi îndeplinirea angajamentelor României privind eficienţa energetică şi resursele regenerabile.

În cadrul programului sunt cofinanţate de la bugetul de stat lucrări de investiţii realizate de unităţile administrativ-teritoriale în care furnizarea energiei termice către populaţie se realizează în sistem centralizat.

Dezastru în domeniul termoficării

„Adevărul“ a scris zilele trecute despre starea jalnică a sistemului de termoficare din România. Numai în anul 2014 s-au deconectat total de la sistemele centralizate 11 oraşe din ţara noastră, cele mai mari fiind Târgu-Mureş, Brăila şi Târgovişte. Celelalte opt oraşe care au renunţat la distribuţia de energie termică sunt Buziaş, Caracal, Curtea de Argeş, Făget, Huşi, Oneşti, Sânnicolau Mare şi Topliţa.  

Potrivit raportului, agentul termic mai este distribuit în 88 de localităţi din România, din care 75 sunt municipii şi oraşe.

În total, în anul 2014 au fost distribuite în România 9,8 milioane de gigacalorii, cu 858.332 gigacalorii mai puţin faţă de anul 2013, scăderea fiind astfel de 8,75%. Din totalul distribuit, populaţia a consumat 7,79 milioane de gigacalorii, cu 694.459 gigacalorii sub nivelul din anul precedent.

Bucureştiul, aproape de a rămâne fără căldură la iarnă

Informaţia vine în contextul în care mai multe oraşe au deja probleme grave în acest sens. 

Astfel, în Bucureşti, Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) nu va mai fuziona cu producătorul de energie termică ELCEN din cauza unei hotărâri a Curţii Constituţionale. RADET are o datorie de 3,6 miliarde de lei către ELCEN cu tot cu penalităţi, regia având acum conturile blocate. 

Gabriel Dumitraşcu - şeful Consiliului de Administraţie al RADET -  avertiza la finele lunii iunie că la iarnă este posibil ca mai multe cartiere din Bucureşti să rămână fără căldură. 

„Pentru anumite zone din Capitală există riscul ca la iarnă să nu poată fi difuzat agentul termic. Cele mai expuse zone sunt cele din estul Capitalei: Colentina, Fundeni, Doamna Ghica şi Pantelimon“, afirma atunci Dumitraşcu, adăugând că există acest risc şi pentru zone centrale ale Capitalei.

La Suceava nimeni nu mai plăteşte

La Suceava situaţia este diferită: Termica SA – compania de transport şi distribuţie a energiei termice – este în faliment, iar populaţia nu mai plăteşte facturile.

Primarul Sucevei, Ion Lungu, a făcut, miercuri, un apel populaţiei să-şi achite facturile de energie termică chiar dacă societatea de transport a agentului termic, este în faliment, precizând că dacă facturile nu sunt achitate există riscul întreruperii furnizării apei calde menajere.

„Nu am promis că dăm căldură şi apă caldă gratuit. Facturile trebuie plătite chiar dacă Termica e în faliment“; declara Lungu. Oficialul a mai spus că în lunile de vară, când nu este de achitat şi factura la căldură, soldul pentru serviciile de termoficare a crescut cu peste 650.000 de lei la 17,7 milioane de lei în loc să scadă.

Galaţiul a stat luni bune fără apă caldă

Municipiul Galaţi a stat fără apă caldă de la începutul lunii aprilie, când s-a sistat şi furnizarea agentului termic, din cauza problemelor financiare existente la nivelul societăţilor de termoficare. Situaţia s-a rezolvat abia de curând, dar nu este clar ce se va întâmpla la iarnă.

Consiliul Concurenţei a tras deja un semnal de alarmă

Nu este prima dată când este tras un semnal de alarmă cu privire la starea sistemului de termoficare. O analiză a Consiliului Concurenţei din luna noiembrie arăta că sistemul de termoficare din România este ineficient, poluant, subfinanţat şi cu pierderi masive. Instituţia avertiza atunci că s-ar putea ajunge la situaţia în care cheltuielile cu energia termică vor depăşi pragul de 10% din veniturile medii ale unei gospodării, putând atinge 12% la nivel naţional şi chiar la 14-15% în unele regiuni ale ţării, peste pragul de suportabilitate.