Greenpeace: Românii care produc electricitate în propriile gospodării, abandonaţi şi de actualul Guvern. Preţul plătit prosumatorilor e infim

După eşecul răsunător al programului Casa Verde Fotovoltaice, actualul guvern a lăsat să se întrezărească în propriul program de guvernare o urmă de speranţă pentru prosumatori, precizează Greenpeace, cerând ministrului Energiei „să iasă din acest joc greşit”.

Cetăţenii care vor să îşi producă singuri energia din surse curate - denumiţi prin lege, prosumatori - sunt încă în impas. Piaţa de profil e în continuare sub efectul paraliziei produse de programul de finanţare al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), scrie Greenpeace într-un comunicat remis presei.

Anunţat acum 3 ani, programul AFM a produs rezultate neconcludente: mai puţin de 1.000 de sisteme fotovoltaice finanţate din cele 26.000 anunţate şi peste 10.000 de aplicanţi respinşi eronat. Mai mult, a fost compromis conceptul de „prosumator”, care e acum legat, din păcate, de incapacitatea administrativă a unei instituţii a statului.

Faptul că noul guvern se angaja acum jumătate de an să facă o reevaluare a acestei situaţii a fost îmbucurător. În programul de guvernare, executivul şi-a asumat un obiectiv fără echivoc: 

„promovarea şi facilitarea calităţii de prosumator, iar în cazul energiei electrice produsă de către prosumatori, vom susţine compensarea cantitativă a energiei livrată în sistemul naţional de distribuţie”.

Simplificând, guvernul a promis să uşureze calea birocratică de la simplu consumator de energie la prosumator, oferind în acelaşi timp un stimulent pentru cei care vor livra excedentul de energie verde produsă în reţea. Cum? Prin posibilitatea de „a primi înapoi” energia livrată în reţea, atunci când prosumatorii au nevoie de ea. Practic, prin această măsură, guvernul ar valoriza mai mult energia produsă de cetăţeni, echivalându-i preţul cu cel pe care aceştia îl plătesc atunci când cumpără energia de la furnizor.

În prezent, preţul reglementat prin lege, oferit prosumatorilor pentru energia livrată în reţea, este de 19 bani, adică de 3 sau chiar de 4 ori mai mic decât preţul de achiziţie de la furnizor. Pentru că programul de finanţare al Administraţiei Fondului pentru Mediu nu şi-a atins obiectivul de a sprijini cetăţenii să-şi producă singuri energia, cei care doresc să-şi monteze sisteme fotovoltaice trebuie să o facă din fonduri proprii. Investiţia este însă dezavantajoasă şi descurajantă, tocmai din cauza acestei mari discrepanţe de preţ. În medie, amortizarea unui sistem fotovoltaic, fără sprijinul financiar de la AFM (care a ajuns doar la un număr nesemnificativ de cetăţeni), durează aproximativ 15 ani.

„Compensarea cantitativă, vehiculată de guvern, poate fi o rezolvare pentru a încuraja apariţia prosumatorilor la scară mare. 

Pe termen lung, autorităţile trebuie să găsească soluţii echilibrate din punctul de vedere al partajării costurilor totale ale sistemului energetic. Evident, trebuie să fie luată în calcul valoarea energiei curate produse de cetăţeni pentru reţea, mediu şi societate. O idee ar fi ca guvernul să se uite şi în direcţia unor facilităţi fiscale mai consistente pentru prosumatori.

Ceea ce au clarificat programele de finanţare propuse de statul român până acum este că stimularea prosumatorilor nu trebuie să depindă de o instituţie şi de bugetul său, ci trebuie să se bazeze pe un mecanism mai simplu, nebirocratic, fără dosare cu şină, la care orice cetăţean să poată avea acces oricând.” a declarat Marian Mândru, coordonator de campanii la Greenpeace România.

Ping-pong cu „compensarea cantitativă” între miniştri 

Ministrul Mediului, Tánczos Barna, susţinea acum câteva luni că a insistat ca această facilitate pentru prosumatori să fie inclusă în programul de guvernare, dar că nu ştie care este stadiul de implementare şi că va verifica cu Ministerul Energiei, cel care poate fi iniţiatorul acestui demers. Într-un răspuns către o adresă Greenpeace, trimisă Ministrului Energiei, Virgil Popescu, se comunică faptul că subiectul este „în analiză”.

Contactaţi de Greenpeace, niciunul dintre cei doi miniştri nu a putut oferi o estimare pentru un termen de implementare.

Care ar fi soluţia

România mai are doar o lună (termen limită, 30 iunie 2021) pentru a transpune Directiva Europeană privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile în legislaţie naţională şi pentru a îmbunătăţi cadrul legal oferit prosumatorilor. Reevaluarea preţului pentru energia livrată de prosumatori în reţea e o măsură ce poate fi adoptată în acest interval, la pachet cu celelalte prevederi ale directivei.

„Ministrul Energiei vorbeşte mult şi, deocamdată, fără nicio acoperire, despre decarbonare, tranziţie energetică şi ţinte mai mari pentru energie regenerabilă. Realitatea, care se poate verifica uşor, este alta: una a amânărilor, a lipsei de măsuri concrete şi a susţinerii în continuare din bani publici a proiectelor energetice pe combustibili fosili.

România nu poate face tranziţie energetică fără ca cetăţenii să înţeleagă în mod direct ce înseamnă energia regenerabilă şi cum pot să beneficieze de ea. Simplul fapt că prosumatorii nu sunt nici măcar menţionaţi în prezent în Legea Energiei, că sprijinirea lor se face doar cu jumătăţi de măsură şi că sunt aruncaţi într-un labirint birocratic, arată cât de mult fac autorităţile.

„Cerem ministrului Virgil Popescu să iasă din acest joc greşit, pentru că zeci de mii de oameni şi-au arătat deja dorinţa de a fi prosumatori. Domnule ministru, soluţiile le aveţi, vi le-aţi propus din proprie iniţiativă în programul de guvernare, a sosit vremea acţiunilor!” a mai spus Marian Mândru, coordonator de campanii la Greenpeace România”, notează ONG-ul.