Ghid de supravieţuire: Cum poate fi evitată criza economică provocată de pandemie

Un Ghid de supravieţuire elaborat de mai mulţi specialişti în afaceri prezintă câteva trucuri cu ajutorul cărora poate fi evitată criza economică de după pandemie.

Analiza porneşte de la domeniilecele mai afectate, până la formarea bugetelor şi a strategiilor de marketing.

Cine e afectat de problemele cu producţia şi distribuţia din Asia şi ce soluţii avem 

Companiile de producţie sau retailerii şi comercianţii dependenţi de materia primă sau produsele finite cu provenienţă China sunt cei mai afectaţi de situaţia provocată de COVID-19. 

Însă, pentru importatorii cu experienţă, schimbările provocate de pandemie nu ar trebui să fie atât de dure, dat fiind faptul că aceştia plasează comenzile încă de la finalul lui 2019, pentru că, în perioada Anului Nou Chinezesc (25 ianuarie - 8 februarie), fabricile sistează producţia. De aceea, e posibil ca mulţi să aibă acum suficiente stocuri de marfă. 

De aceea, pentru companiile care au stocuri în propriul depozit sau magazine, este recomandat să nu intre în campanii agresive de promovare sau lichidare de stoc specifice acestei perioade. Este posibil ca în acest an să avem mai puţine campanii de tipul Black Friday de primăvară - vară, iar companiile să-şi păstreze stocurile. Atenţi trebuie să fie şi cei care vând în marketplace-uri, pentru că aici stocurile trebuie actualizate în timp real, altfel riscă să fie penalizaţi dacă nu pot livra.

O altă posibilitate este căutarea furnizorilor în alte regiuni, cum ar fi cei din India, Pakistan, Vietnam sau, poate şi mai bine, identificarea producătorilor locali. Aceasta e o metodă bună prin care poate fi sporită şi susţinută în situaţii de criză economia naţională.

Este posibil ca aceşti furnizori să aibă costuri mai mari de producţie, însă riscul de a intra în incapacitatea de a servi clienţii fideli (respectiv de a-i pierde pe termen lung) este mai mare decât acela de a scădea profitabilitatea pe o perioadă scurtă de timp. De aceea, o metodă bună de a depăşi cu pierderi minime această perioadă este diversificarea numărului de furnizori şi zonele lor geografice. 

Comerţul online în România, creştere cu 30% a vânzărilor 

Cu cât creşte numărul persoanelor aflate în carantină la domiciliu, coroborat cu închiderea şcolilor şi obligaţia părinţilor care au copii mici de a sta acasă, cu atât creşte vânzarea online. Încă din săptămâna 2 - 8 martie, în România s-a raportat o creştere de 30% a vânzărilor online. Acest trend urmând doar să se accentueze.

Potrivit estimărilor ARMO (Asociaţia Română a Magazinelor Online), sectorul de e-commerce a depăşit pragul de 4,3 miliarde de euro la finalul anului 2019, cu 20-22% mai mult decât în 2018. Estimările iniţiale pentru 2020 arătau că valoarea cumpărăturilor online va depăşi 5 miliarde de euro, însă în situaţia curentă este foarte posibil ca această valoare să fie şi mai mare. 

Dacă ne-am obişnuit deja ca produsele electronice şi electrocasnice să fie achiziţionate online, vom vedea creşteri şi în alte nişe, inclusiv FMCG, bunuri de larg consum şi chiar alimente. Făcutul de provizii creşte şi valoarea medie a coşului de cumpărături. Faptul că un client poate achiziţiona mai multe kilograme de zahăr, făină şi conserve, iar acestea să-i fie livrate acasă sunt puncte în plus pentru comerţul online.

Alte nişe care se pot aştepta la creşteri sunt produse pentru copii, inclusiv jucării, cărţi, conţinut video, jocuri de societate, pet shop, alcool şi băuturi spirtoase.

De asemenea, vor începe să comande online şi oamenii are nu aveau acest obicei. Potrivit Eurostat, doar 23% din populaţia României a făcut cumpărături online în 2019, ceea ce ne situează pe penultimul loc din Uniunea Europeană. Aceşti noi cumpărători online vor adăuga semnificativ la volumul vânzărilor online. 

Recomandarea pentru magazinele online este de a facilita cât mai mult procesul de achiziţie, de a informa cât mai bine despre termenul de livrare şi să anunţe eventualele întârzieri. Dacă oferă o experienţă pozitivă noului consumator online, este mult mai probabil să-l convingă să revină şi pentru cumpărături ulterioare. 

Bugetele şi strategia de marketing – ce atitudine adoptă companiile pe timp de criză

Cea mai mare greşeală care poate fi făcută pe timp de criză este scăderea bugetelor de marketing şi promovare. Marketingul poate fi văzut ca un cost în loc de o investiţie generatoare de venituri, însă cel mai rău lucru pe care poţi să-l faci pentru afacerea ta este să nu mai comunici nimic. „Ar putea suna mercantil, însă orice situaţie de criză este o oportunitate pentru un brand să se poziţioneze în faţa consumatorului.  

De aceea, mesajul pe care îl comunică brandurile în astfel de situaţii este de o importanţă vitală. Acestea trebuie să dea dovadă de empatie şi interes real pentru siguranţa consumatorilor. Pentru că este consumat mai mult conţinut video, o idee bună ar fi crearea de video şi promovarea pe YouTube”, se arată în studiu.

Nu sunt însă recomandate campaniile agresive de vânzare, pentru că ar putea fi o sursă de feedback negativ din partea clienţilor. 

Oamenii au mai mult timp de socializare, deci reţele ca Facebook, Instagram sau chiar TikTok ar putea fi canale de promovare ideale. Conform analizelor, bugetele alocate de companii către social media au crescut cu 22,2%. Trebuie ţinut cont şi că acasă oamenii vor accesa internetul de pe dispozitive mobile, deci formatul trebuie sa fie ajustat. Important e ca ceea ce comunică un brand să fie autentic şi reprezentativ pentru valorile şi poziţionarea lor.

Lecţia cheie pentru companii: să menţină canalele de comunicare deschise, să vină cu mesaje optimiste, să pună clientul şi nevoile acestuia în centrul întregii strategii de comunicare pe timp de criză şi să ia toate măsurile necesare pentru a se pregăti cu reluarea activităţii la capacitate maximă, odată ce criză a trecut.

Analiza a fost realizată de Doina Vîlceanu, Chief Marketing Officer în cadrul ContentSpeed. Această radiografie a perioadei actuale şi a schimbărilor la care se pot aştepta jucătorii din comerţul online îi îndeamnă pe antreprenorii din România să acţioneze din timp ca să evite dezastrul financiar.