FMI nu mai vine în România: Guvernul şi BNR merg la Bruxelles pentru următoarea evaluare. Reducerea CAS şi redevenţele, marile mize ale negocierilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Reprezentanţii Guvernului şi cei ai Băncii Naţionale a României (BNR) pleacă săptămâna viitoare la Bruxelles pentru următoarea evaluare a acordului cu FMI, CE şi Banca Mondială, discuţiile având loc în premieră în afara ţării şi fără participarea Preşedinţiei, a partidelor politice sau a sindicatelor, potrivit programului.

Negocierile vor avea ca teme reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, bugetul pe anul viitor, noile niveluri ale redevenţelor la petrol şi gaze şi reforma în domeniul companiilor de stat.

Discuţiile de la Bruxelles vor fi foarte concentrate, pe parcursul a patru zile, începând de marţi, 16 septembrie, şi până vineri, 19 septembrie, spre deosebire de misiunile de la Bucureşti, care se întindeau pe o perioadă între zece zile şi două săptmâni. 

UPDATE 21.17 Premierul Victor Ponta spune că vor fi doar discuţii tehnice şi că delegaţiile oficiale vor veni la sfârşitul lui noiembrie.

"La Bruxelles, ministrul de Finanţe, doamna Petrescu, cu ministrul Transporturilor şi, probabil, cu domnul Vâlcov, ministrul Bugetului, vor avea discuţii tehnice cu reprezentanţii Comisiei Europene şi ai FMI. Nu au ce să negocieze, că nu se negociază nimica. Întâlnirea oficială din cadrul programului pe care îl avem cu Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială va fi la sfârşitul lunii noiembrie, la Bucureşti, evident, în prezenţa mea. În rest sunt discuţii tehnice, pe care le-au mai avut şi cu alte ocazii", a spus Ponta, la Bistriţa. 

UPDATE Guillermo Tolosa, reprezentantul FMI în România şi Bulgaria, a confirmat informaţia. "Delegaţii ale FMI şi Comisiei Europene vor discuta cu autorităţile române la Bruxelles despre evoluţiile recente ale economiei şi despre stadiul implementării politicilor agreate cu Comisia Europeană şi FMI în domenii cheie. Va fi discutat şi planul autorităţilor române pentru a doua rectificare bugetară din 2014", a declarat într-un comunicat Tolosa.

Potrivit oficialului, discuţiile cu autorităţile române vor fi informale şi nu vor constitui o evaluare oficială a acordului cu România.

Campania electorală a speriat experţii

„Decizia a fost legată de contextul intern al campaniei electorale, ambele părţi înţelegând ca discuţiile să nu fie folosite în scopuri politice, fiind mai degrabă discuţii tehnice. FMI are ca regulă să nu se implice în politicile interne pe perioada campaniilor electorale, dar era necesar ca această misiune de evaluare să aibă loc“, potrivit unor surse guvernamentale, citate de Mediafax.

Delegaţia FMI va fi condusă de Andrea Schaechter, cea a CE de către Istvan Szekely, iar delegaţia Băncii Mondiale de Elisabetta Capanelli, directorul de ţară pentru Romania şi Ungaria.

Banca Naţională a României va fi reprezentată la nivel de conducere de către guvernatorul Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu şi viceguvernatorul Cristian Popa.

Rectificare bugetară şi bugetul pe 2015, problematice din cauza reducerii CAS

Joi, 18 septembrie, vor începe discuţiile la nivel de miniştri, printre care se numără Ioana Petrescu - ministrul Finanţelor, Nicolae Bănicioiu- ministrul Sănătăţii şi Ioan Rus - ministrul Transporturilor.

În ultima zi figurează o întâlnire la nivel de conducere executivă a BNR cu misiunile complete ale FMI, Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale, urmată de o discuţie amplă pe rectificarea bugetară, proiectul de buget pentru 2015, taxarea energiei (redevenţele) şi prognozele privind evoluţia încasărilor ANAF.

Reducerea CAS a provocat un scandal-monstru în această vară, ducând la celebrul episod "MTO" de la Cotroceni, în care premierul Victor Ponta şi ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, nu au ştiut să-i explice preşedintelui Traian Băsescu cum vor finanţa măsura şi reducerea deficitului de anul viitor.

Amânarea liberalizării la gaze cu doi ani, pentru populaţie

O altă temă importantă a ultime zile o reprezintă reforma în sectorul energetic, unde va participa ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Autorităţile române intenţionează să îngheţe cu doi ani liberalizarea preţurilor la gazele naturale de producţie internă furnizate populaţiei.

Recent, Nicolescu a afirmat că mai multe companii au făcut lobby la Bruxelles pentru majorarea preţului la gazele destinate populaţiei, vizând creşterea propriilor venituri prezente şi viitoare. Liberalizarea este programată să se încheie pentru populaţie la finele lui 2018, dar Executivul doreşte îngheţarea cu doi ani a preţurilor şi apoi amânarea cu încă trei, până în 2021, termen-limită pentru terminarea liberalizării.

Potrivit ministrului Energiei, pentru a amâna aplicarea majorării preţului la gaze de la 1 octombrie, Guvernul va trebui să emită o hotărâre de guvern, iar mai apoi o amânare de câţiva ani va necesita modificarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale 123/2012.

Departamentul pentru Energie arată, într-un comunicat transmis la începutul lunii septembrie, că, din cauza unor neînţelegeri cu DG Întreprinderi, structură din cadrul CE, în privinţa dreptului consumatorilor casnici de a primi cu prioritate doar gaze din producţia internă, mai ieftine faţă de cele importate din Rusia, aplicarea calendarului agreat în 2012 de Guvern este momentan suspendată.

România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, de la Wintershall şi Imex Oil, intermediarii agreaţi de Gazprom.

Preţul de import este mai mare decât cel al producţiei interne, dar şi mai mare decât cel mediu european.proximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

Redevenţele la petrol şi gaze, între nevoile bugetului şi independenţa energetică

Premierul Ponta a afirmat ieri că raportul Ministerului Finanţelor privind sistemul de redevenţe petroliere va fi discutat în luna noiembrie cu delegaţiile FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, la viitoarea vizită în România a misiunii organismelor financiare internaţionale.

Guvernul nu a căzut de acord cu delegaţia FMI asupra reducerii CAS la ultima vizită.

Anterior, Gheorghe Duţu - preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), afirma în luna iunie că nivelul redevenţelor percepute de stat pentru producţia de petrol şi gaze nu va creşte spectaculos în noua legislaţie în domeniu. El a mai anunţat că vor exista diferenţieri în funcţie de tipul zăcământului, urmând să existe niveluri diferite pentru exploatările pe uscat, cele marine şi pentru perimetrele de mare adâncime.

De altfel, inclusiv Ponta spunea atunci că „ideea nu e să iei mult din puţin, ci puţin din mult“. El se referea la un nivel mare al producţiei, în contextul anexării Crimeei de către Rusia şi a prognozelor de atingere a independenţei energetice a României în jurul anilor 2019-2020, când sunt programate să intre în exploatare zăcămintele Exxon şi Petrom din Marea Neagră.

Legislaţia actuală nu face diferenţa între tipurile de zăcăminte, iar nivelul redevenţelor este cuprins între 3% şi 13,5% din valoarea producţiei de hidrocarburi. În 2012, Ponta spunea că nivelul redevenţelor trebuie adus la media europeană. Redevenţele petroliere din România sunt mult mai mici decât cele din Danemarca, Norvegia sau Marea Britanie.

Redevenţele au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în în luna decembrie a acestui an inclusiv, fiind stabilite prin legea de aprobare a contractului de privatizare a Petrom.

Exxon şi Petrom au anunţat în 2012 o potenţială descoperire a unui zăcământ care ar cuprinde între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Pe lângă Petrom şi Romgaz, principalii producători de hidrocarburi din România, şi alte societăţi explorează o serie de concesiuni, precum Lukoil, Chevron, MOL sau Gazprom Neft.

Redevenţele, scandal continuu de zece ani

Nivelul mic al redevenţelor a provocat multe scandaluri în ultimii ani, existând la un moment dat cereri inclusiv pentru naţionalizarea companiei sau pentru îngheţarea preţurilor la carburanţi. De asemenea, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a cerut o "taxa Robin Hood" pe profitul Petrom. Compania, deţinută acum în proporţie de 51% de către austriecii de la OMV, a realizat anul trecut un profit net de peste un miliard de euro.

Anual, România colectează din redevenţele la petrol şi gaze în jur de 200 de milioane de euro, media fiind de 7% din valoarea producţiei. 

Mai puteţi citi:

Economie

Top articole

Partenerii noștri

image
digisport.ro

Ultimele știri
Cele mai citite