Energia nucleară, de la planuri pe termen lung la motivarea angajaţilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cosmin Ghiţă, director general Nuclearelectrica
Cosmin Ghiţă, director general Nuclearelectrica

Într-un interviu acordat „Adevărul“, Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, a abordat problemele de larg interes ale energiei nucleare.

Adevărul: Domnule director, vă propun o abordare de la general la particular în ceea ce priveşte industria nucleară şi rolul acesteia, de la nivel global, la nivel naţional până la planurile SNN.  Ce rol va juca energia nucleară la nivel internaţional în următorii ani? Care este trend-ul şi de ce?

Cosmin Ghiţă:  Conform celor mai recente statistici internaţionale, energia nucleară furnizează în prezent aproximativ 11% din necesarul de energie la nivel global, energie provenită din operarea a 450 de reactoare nucleare din 30 de ţări. Este cea de-a două sursă la nivel global fără emisii de dioxid de carbon, atingând o experienţă de peste 17.000 ani/reactor. Prin interconectare, chiar şi statele care nu deţin reactoare nucleare (Italia, Danemarca) importă aproximativ 10% energie nucleară. 60 de reactoare sunt în construcţie (16% din capacitatea existenta) şi între 150-160 de reactoare sunt planificate pentru a fi construite, echivalentul a 50% din capacitatea existenta.

 Vorbind despre o singură regiune, cu tradiţie în industria petrolieră, m-aş referi la statele MENA (Orientul Mijlociu şi Africa de Nord), care investesc masiv în dezvoltarea industriei nucleare pentru a face faţă cererii şi pentru a diversifica sursele pe termen mediu şi lung. Cifrele sunt: 15,5 GW centrale nucleare în construcţie, 37 GW planificaţi, 67 miliarde de dolari în contracte încheiate deja în regiune. 

Acelaşi trend crescător este valabil şi pentru Statele Membre UE pe baza scenariilor de dezvoltare pentru anul 2050, multe dintre acestea mizând pe energia nucleară pentru un mix energetic stabil şi sigur, integrat contextului politicilor energetice europene cu accent pe protecţia mediului prin reducerea masivă a emisiilor de CO2. 

În anul 2016, pe plan mondial, centralele nucleare au furnizat 2476 TWh, în creştere de la 2441 TWh în 2015, înregistrându-se al patrulea an consecutiv în care producţia de energie nucleară înregistrează o creştere.  

 6 state depind de energia nucleară pentru a genera cel puţin un sfert din necesarul de consum: pornind de la Franţa, cu cca 75%, Ungaria, Slovacia şi Ucraina peste  50%, Belgia, Cehia, Finlanda, Elveţia şi Slovenia, o treime. 

Dincolo de argumentele de natură economică, investiţia în energia nucleară fiind mai scumpă decât alte surse, dar cu mult mai eficientă privind costurile de exploatare,  statele care mizează pe energia nucleară acţionează din motive strategice: satisfacerea cererii, diversificarea surselor, securitate în aprovizionare, stabilitatea sistemului energetic, energie curată, disponibilitate ridicată. Sunt extrem de puţine sursele care pot îndeplini toate aceste aspecte simultan. 

Sunt state care investesc în dezvoltarea industriei nucleare de la zero. Este un proces extrem de complex trecând prin toate fazele: crearea cadrului legal, infrastructurii guvernamentale şi industriale, amplasare, proiectare, construcţie, operare, dezafectare, gestionarea deşeurilor radioactive. Nu este cazul României, care are nu doar experienţa necesară, personal înalt calificat, resurse aferente, dar şi expertiza şi operează una dintre cele mai performante centrale la nivel global. 

Adevărul: SNN are proiecte majore de investiţii. În ce stadiu sunt acestea şi cum se raportează la sistemul energetic?

Cosmin Ghiţă: Aş îndrăzni să spun că în prezent SNN este producătorul cu cele mai mari proiecte de investiţii la nivel naţional. Retehnologizarea Unităţii 1, proiect integral gestionat de SNN în toate fazele sale de dezvoltare, inclusiv finanţarea şi Proiectul Unităţilor 3 şi 4 în care SNN joacă un rol important alături de alte instituţii şi autorităţi ale statului român. Ambele proiecte susţin trend-ul ascendent al energiei nucleare explicat în răspunsul la prima întrebare: retehnologizarea Unităţii 1 asigură încă 30 de ani de operare la jumătate din costurile unui reactor nuclear nou, iar Unităţile 3 şi 4 vor dubla capacitatea nucleară existenţă într-un orizont de timp de aproximativ 8-10 ani de acum încolo. Ambele proiecte vin să răspundă unor necesităţi de sistem cu precădere după anul 2025 când anumite capacităţi vor fi scoase din uz, fiind poate partea cea mai eficientă a răspunsului la politicile de decarbonare ale Uniunii Europene.  În ceea ce priveşte sistemul energetic, producţia în banda specifică energiei nucleare asigură înainte de toate stabilitate, predictibilitate şi siguranţă în aprovizionare, înlocuind de altfel capacităţi care urmează a fi retrase. 

Adevărul: Care sunt provocările industriei nucleare în România azi?

Cosmin Ghiţă: Aş spune că prima ar fi necesitatea susţinerii investiţiilor în producerea de energie curată prin mecanisme suport, inclusiv energia nucleară. Acestea au rolul de a corecta distorsiunile create în piaţa energiei, aşa zisul “eşec al pieţei/ market failure” de mecanisme de ajutor acordate discriminatoriu. 

În al doilea rând, tendinţa de migrare a personalului înalt specializat către alte proiecte nucleare. Şi vorbeam mai devreme de statele MENA, având proiecte nucleare în dezvoltare, nevoie de specialişti şi oferind pachete salariale mult peste ce poate oferta SNN. 

Deşi provocări, ambele au soluţii de rezolvare. Prima, prin însăşi mecanismul suport în şine gândit şi aplicat că mecanism de reglare a pieţei, începutul fiind făcut de Marea Britanie pentru toate sursele cu conţinut redus de carbon, iar cea de-a doua, iniţial, prin creşterea pachetelor motivaţionale la nivel intern, oferirea de perspective prin abordarea de proiecte de dezvoltare şi, eventual, schimbarea legislaţiei în acest sens. 

Ambele sunt inextricabil conectate. Nu poţi avea proiecte majore de investiţii în nuclear fără experţi în nuclear. Dacă facem eforturi pentru realizarea investiţiilor, implicit trebuie şi facem eforturi pentru păstrarea experţilor. 

Adevărul: Ce conferă stabilitate unui producător de energie? De ce anume are SNN nevoie în acest sens?

Cosmin Ghiţă: Cel mai simplu răspuns, cu efecte în toate procesele şi activităţile SNN, este menţinerea unui nivel înalt de securitate nucleară, sloganul nuclear fiind “safety first!”. Securitatea nucleară conferă stabilitate, predictibilitatea operaţiunilor, rezultate, începând cu producţia şi terminând cu profitul şi alocarea de fonduri pentru alte proiecte strategice ale companiei. O centrală sigură este profitabilă, dar aceste politici trebuie antamate pe termen lung. 

Doar aşa putem rămâne în topul celor mai sigure companii nucleare la nivel global, întreţinerea instalaţiilor şi investiţiile curente sunt semnificative în securitate nucleară, în conformitate cu cele mai noi trend-uri la nivel internaţional. 

Apoi, coerenţă şi stabilitate legislativă, fiscală, raportate atât la activităţile companiei, cât şi la atragerea de fonduri din piaţă de capital, ştiut fiind faptul că unul din criteriile de evaluare ale investitoriilor ţine de aceste aspecte. Competitivitate reală în piaţa de energie, flexibilitate şi asociat cu specificul SNN, o creştere a participării pe platformele forward de piaţă. Nu în ultimul rând, accesiblitatea materiilor prime, implicit asigurarea producţiei şi exploatării. 

Articol susţinut de Nuclearelectrica

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite