Economia României creşte pe steroizi

Economia României creşte pe steroizi

FOTO 123 RF

România a încheiat anul 2017 cu cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană şi cu un avans mai mare decât al Chinei. Însă, după cum spune şi replica celebră, „cu cât cazi mai de sus, cu atât te vei lovi mai tare”. Este şi părerea economiştilor, când vorbesc despre cifrele spectaculoase cu care avansează economia ţării.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Dacă ne uităm la creşterea economică din ultimii 25 de ani, vedem o volatilitate foarte mare: perioadele de expansiune susţinută au fost urmate de colapsuri la fel de spectaculoase”, subliniază Cristian Păun, profesor de finanţe internaţionale, pentru publicaţia AFP.

Datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că România a înregistrat o creştere economică de 7%, anul trecut, aproape de nivelul din 2008 dinainte de criză, atunci când economia ţării înainta cu 7,1% pe an. România este astfel campioana europeană a creşterii şi depăşeşte până şi China, a cărei economie a crescut cu numai 6,9% anul trecut.

Creşterea economică nu este sinonimă cu dezvoltarea                                         

Însă România nu face decât să adune avertismente: deşi are cea mai mare creştere economică impulsionată de consum viguros, neglijează investiţiile şi se pregăteşte pentru un viitor dificil, mai subliniază AFP.

Analistul economic Aurelian Dochia arată că această creştere economică nu a fost reflectată şi în dinamica investiţiilor publice care, ca întotdeauna, au fost sacrificate pentru a putea face faţă cheltuielilor cu creşteri de salarii cu care se confrunta bugetul.

„Creşterea economică nu este întotdeauna sinonimă cu dezvoltarea. Economia românească a crescut pe împrumut, fără a fi realizat vreun kilometru de autostradă nouă“, menţionează drept exemplu Cristian Păun.

Şi instituţiile internaţionale sunt departe de a felicita România, ele crescând avertismentele. „Principalul motor al creşterii a fost consumul gospodăriilor, stimulat de reducerea impozitelor şi a creşterilor salariale, iar investiţiile publice au scăzut pentru al doilea an la rând”, arată Comisia Europeană.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) deplânge deficite mai mari ca urmare a acestei creşteri a cheltuielilor, agitând spectrul unei „supraîncălziri“ a economiei.

Cum simte românul creşterea economică

Cel mai evident avantaj al creşterii economice pentru omul obişnuit e că i-au crescut veniturile, spune Aurelian Dochia. „Erau foarte mulţi oameni remuneraţi la salariul minim şi evident că ei simt această schimbare”, continuă el.

Însă acest lucru vine laolaltă cu preţuri şi dobânzi mai mari. Stimulaţi prin salarii mari, românii au crescut consumul mai mult decât a crescut economia. Acum simt şi efectele, deoarece producătorii locali nu fac faţă, aşa că trebuie să importăm. Astfel, în ianuarie, preţurile erau cu 4,3% mai mari decât acum un an. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat la gaze (3,79%), legume şi fructe (peste 3,1%) şi combustibili (2,42%). 

citeste totul despre: