INFOGRAFIE Cartelul asfaltatorilor fuge de deszăpeziri. Ce firme vor deszăpezi autostrăzile şi drumurile naţionale

Doar firmele mici au mai candidat pentru deszăpezirile următoarelor două ierni

După ce au dominat ani la rând serviciile de întreţinere a drumurilor pe timp de iarnă, „regii asfaltului“ s-au retras din cursă. Mai multe judeţe cu risc maxim de înzăpezire sunt, deocamdată, descoperite în faţa viscolului.

Deszăpezirea drumurilor naţionale şi autostrăzilor, deşi este un serviciu bine plătit de către compania care le administrează (CNADNR), pare să nu mai fie o afacere de interes pentru vestiţii „regi ai asfaltului“.

În anii trecuţi, firmele abonate la diversele contracte de întreţinere a drumurilor, cum ar fi UMB Spedition (controlată de Dorinel Umbrărescu), Pa&Co Internaţional (Costel Căşuneanu) sau Euroconstruct Trading (Dan Besciu) câştigau şi contractele de deszăpezire, încât la un moment dat au fost suspectate inclusiv că ar forma un cartel.

Acum, pentru iarna care bate la uşă, acestea nici măcar nu s-au mai prezentat la licitaţii. Cu toate că statul a organizat mai multe astfel de apeluri, iar ofertele financiare sunt la fel de generoase ca acum doi-trei ani, de pe lista candidaţilor au dispărut subit „regii asfaltului“.

În locul lor au apărut diverse firme locale mai mici sau – şi mai interesant – nu s-a prezentat nimeni, ca şi cum n-ar mai exista deţinători de utilaje specifice. Şi asta se întâmplă în judeţe în care riscul de înzăpezire este maxim, cum ar fi Vrancea, Harghita sau Bacău.

Vrancea: patru licitaţii, niciun candidat

În ultimele două ierni, judeţul Vrancea s-a confruntat cu cele mai mari căderi de zăpadă din ultimele şase decenii, fapt pentru care, depăşite de situaţie, autorităţile au solicitat instituirea stării de urgenţă.

Prognoze despre cât de grea o să fie iarna 2013-2014 nu au apărut, însă ceea ce se ştie la ora actuală este faptul că drumurile naţionale din judeţul Vrancea sunt complet descoperite în faţa ninsorilor. Asta pentru că nicio firmă din România care dispune de utilaje de deszăpezire nu a fost interesată să încheie un contract pentru combaterea poleiului şi deszăpezirea pe cei 514 kilometri de drumuri naţionale care tranzitează judeţul.

Probabil că bugetul pus la bătaie de CNADNR pentru această iarnă i-a descurajat pe cei supranumiţi „baronii deszăpezirilor“, obişnuiţi în trecut doar cu contracte bănoase.

Deşi s-au organizat până în prezent patru licitaţii, atât publice, cât şi prin negociere directă, în Vrancea nimeni n-a vrut să preia contractul estimat la 5,8 milioane de lei, bani care transformaţi în euro ar da un cost de 2.577 de euro/kilometrul deszăpezit. Adică cu 1.400 de euro mai puţin decât a primit iarna trecută firma „regelui“ Dorinel Umbrărescu – UMB Spedition. Aceasta a încasat de la CNADNR 3.900 de euro/km şi nici măcar nu şi-a făcut treaba, Vrancea fiind, anul trecut, judeţul cu cele mai multe drumuri naţionale blocate, din cauză că utilajele lui Umbrărescu nu au intervenit, fiind nevoie ca CNADNR să redirecţioneze alte utilaje din ţară în sprijinul judeţului Vrancea.

De altfel, de-a lungul timpului, contractele încheiate de Umbrărescu cu CNADNR au fost şi mai avantajoase. Spre exemplu, în iarna 2011-2012, când era în execuţie un contract încheiat pe patru ani, costurile cu deszăpezirea în Vrancea s-au ridicat la peste opt milioane de lei.

„Am făcut un calcul de cost pentru cei 42 de kilometri pe care-i avem noi de deszăpezit în regie proprie, respectiv DN 23 Focşani-Năneşti, şi a reieşit că preţurile noastre erau la jumătate faţă de UMB“, ne spune fosta şefă a Secţiei de Drumuri Naţionale (SDN) Vrancea, Lucica Chiper.

Aceasta mai spunea că UMB practica trei tipuri de tarife pentru deszăpezire, în funcţie de materialele antiderapante folosite la intervenţii, respectiv 12,3 lei/1.000 mp deszăpeziţi în care s-a folosit ca material antiderapant 70% nisip şi 30% sare, 13,5 lei/1.000 mp în cazul în care proporţia de nisip şi sare era egală şi 14,9 lei/1.000 mp, când se folosea numai sare.

Am încercat să aflăm de la Dorinel Umbrărescu de ce firmele sale nu au mai dorit să participe iarna aceasta la acţiunea de deszăpezire, dar nu ne-a răspuns la telefon. Prefectul de Vrancea ne spune însă că societăţile sale au probleme financiare, din această cauză Umbrărescu trimiţându-şi 1.140 de oameni în şomaj, iar foarte multe utilaje au fost vândute.

„Este şi supărat şi pe toată tevatura de iarna trecută, când a fost acuzat că nu şi-a făcut treaba. Din păcate, nicio firmă nu s-a prezentat la licitaţie şi vom fi nevoiţi să organizăm o licitaţie la care să invităm cât mai multe firme, astfel încât să putem închiria utilaje de la societăţi, să ne putem descurca în această iarnă“, ne-a declarat prefectul Cătălin Popescu.

În momentul de faţă există doar cinci utilaje ale SDN Vrancea care pot interveni la nevoie, faţă de un necesar de 45 de utilaje.

Interesant este şi că Vrancea, deşi este un judeţ mic ca suprafaţă şi populaţie, are la ora actuală cea mai mare reţea de drumuri naţionale, care însumează 514 kilometri. În anul 2004 erau doar 200 de kilometri de drumuri naţionale care tranzitau judeţul, dar autorităţile de atunci au transformat din pix 320 de km de drumuri judeţene în drumuri naţionale.

O decizie neînţeleasă de specialişti nici în ziua de astăzi, pentru că de fapt respectivele artere nu au beneficiat de investiţii în infrastructură şi nici nu vor beneficia prea curând, având în vedere că sunt cele mai slab circulate din toată ţara. Singura veste bună ar fi că în această iarnă a crescut suprafaţa protejată cu parazăpezi, de la 10 la 14 kilometri.

Bacău: firmele mici nu vor contracte mari

În judeţul Bacău, mai bine de 400 de kilometri de drumuri naţionale riscă să rămână înzăpeziţi. Aceasta deoarece la cele trei licitaţii organizate de CNADNR pentru judeţul Bacău nu s-a prezentat niciun ofertant.
Subprefectul Dorian Pocovnicu afirmă că Dorinel Umbrărescu, cel care a efectuat iarna trecută lucrările de deszăpezire de pe drumurile naţionale ale Bacăului, a renunţat la această activitate, iar firmele mici au preferat să se mulţumească cu contracte la nivelul drumurilor judeţene.

La rândul său, Iulian Vasiliu, şeful SDN Bacău, susţine că a primit asigurări de la CNADNR că în cazul căderilor abundente de zăpadă, curăţarea drumurilor va fi făcută cu propriile utilaje. Totodată, pe 26 noiembrie se va organiza o nouă licitaţie.

„În caz că avem nevoie, se vor transfera utilaje din alte judeţe care sunt tot ale CNADNR. Deocamdată, acestea sunt insuficiente, însă vom lua cel mai probabil din Vaslui şi Neamţ. Acum avem pregătite 13 utilaje ale noastre, dintr-un necesar de aproximativ 30“, a declarat Iulian Vasiliu. El a mai spus că pentru judeţul Bacău sunt deja în stoc 3.500 de tone de sare şi peste 1.000 de tone de nisip.

Licitaţii sub lupa Consiliului Concurenţei

Anul trecut, Consiliul Concurenţei a demarat o anchetă pentru a vedea în ce împrejurări au fost licitate lucrările de deszăpezire din Bucureşti.

„Avem indicii că ar exista o înţelegere între companiile inspectate de a participa cu oferte formale la cele şase licitaţii, fără să se concureze în mod real. În acest fel, contractele au fost adjudecate prin rotaţie. Este foarte important să depistăm şi să corectăm disfuncţionalităţile din acest domeniu, astfel încât în final să avem o cheltuire eficientă a fondurilor publice“, a anunţat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, după declanşarea investigaţiei.
 

Cât costă deszăpezirea

CNADNR a anunţat, zilele trecute, că în iarna 2012-2013 costul efectiv plătit pentru deszăpezirea unui kilometru de drum din întreaga reţea naţională rutieră (aproximativ 17.600 km), în toate cele patru luni de sezon rece, a fost de 1.588 de euro per kilometru.

„Pentru iarna 2012-2013, bugetul total alocat deszăpezirilor a fost de 47,59 milioane de euro, din care plăţile efective către firmele contractante au însumat 27,96 milioane de euro. Aprovizionarea şi transportul materialelor necesare până la bazele de deszăpezire (150.000 de tone de nisip şi 244.000 de tone de sare) a costat 13,9 milioane de euro, iar cheltuielile pentru deszăpezirea cu autoutilaje proprii (reparaţii, piese de schimb, carburanţi, lubrifianţi, anvelope, acumulatori etc.) au fost de 2,69 milioane de euro“, a anunţat administratorul reţelei rutiere.