Articol publicitar

De ce costă cât costă benzina la pompă?

De ce costă cât costă benzina la pompă?

Claudiu Contanu, Director Divizia de Trading şi Supply Chain, KMG International/Rompetrol, şi Cătălin Ştefănescu

Trebuie ştiut din capul locului că principalii factori ce concură la stabilirea preţului benzinei sunt în număr de cinci. În primul rând, ne asigură Claudiu Contanu, o influenţă majoră o exercită cotaţiile internaţionale ale petrolului, precum şi deciziile Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol – celebra OPEC – care poate, deseori din condei, să ne strice ori ba ziua.

Cotaţiile sunt întotdeauna stabilite în dolari, moneda americană fiind cea care dictează pe această piaţă fără egal în lume. Ceea ce face, în al doilea rând, ca oricând cursul leu - dolar să aibă şi el un cuvânt greu de spus în stabilirea tarifului final al carburantului nostru, cel de toate zilele.
 
Nu în cele din urmă, taxele şi accizele au şi ele un rol de jucat în toată această poveste. Iar după cum precizează oficialul Rompetrol, taxele şi accizele au ajuns astăzi la circa 60 – 65% din preţul benzinei la pompă!
 
La cele de mai sus se mai adaugă ceva, insesizabil aproape, pentru consumatorul de rând: marile companii de gen, precum Rompetrol, trebuie să deţină în permanenţă rezerve obligatorii de ţiţei pentru a face faţă oricând situaţiilor de criză. Cum e de pildă cazul în aceste zile cu puternicile furtuni din Atlantic ce au adus pierderi de milioane de dolari statelor din sudul SUA, o super-putere nu doar militară, ci şi energetică. Or, şi acest aspect, al proviziilor, se conjugă tot în termeni financiari, căci chiar şi ţiţeiul pus la conservare pentru o vreme tot cu valută se întreţine.
 
În fine, infrastructura ţării, care a ajuns un fel de „bau-bau“ în anii din urmă, produce şi ea efecte semnificative asupra chestiunii în cauză. România nu are un sistem de conducte care să-i permită „circulaţia cu viteză maximă“ a petrolului în oricare dintre direcţiile dorite. Ca atare, cea mai mare parte a ţiţeiului e importată, de obicei pe cale maritimă, şi apoi transportată pe şosele ţării, alea care sunt, în dispozitive speciale. Niciodată atât de mari pentru a eficientiza transportul, după modelul conductelor.
 
 
Claudiu Contanu pune şi aici degetul pe rană: „Dacă ne comparăm cu ţările vecine din acest punct de vedere, vom observa că ei au evoluat mai repede, în timp ce noi am stagnat. Lumea a evoluat în jurul nostru”.
 
Oficialul Rompetrol admite că trebuie înţeles şi punctul de vedere al statului, atunci când ia decizia taxării benzinei sau motorinei, dar atrage atenţia, în acelaşi timp, şi asupra faptului că orice decizie de acest tip influenţează major activitatea companiilor din domeniu.
 
„Nu poţi lăsa compania să moară”, precizează Contanu, referindu-se la faptul că echilibrul serviciilor din această industrie poate fi foarte uşor schimbat, consecinţele afectând în cele din urmă chiar statul, principalul factor de decizie.
 
„Rompetrol România, cel mai mare exportator de produse petroliere din ţara noastră, ce plăteşte anual statului român taxe, directe sau indirecte, în valoare de circa un miliard de dolari, nu-şi permite să ascundă nu ştiu ce lucruri, după cum mai spun unii sau alţii. Cu atât mai puţin când se calculează preţul benzinei la pompă. Lucrurile sunt mereu transparente şi vor rămâne aşa din simplul motiv că oferim zilnic un produs de calitate, cu un standard greu de atins, în ciuda tuturor problemelor cu care ne-am confruntat sau cu care continuăm să ne luptăm“, a adăugat acelaşi Claudiu Contanu.
 
citeste totul despre: