Cum va taxa statul exploatările viitoare. Bâlbele Guvernului pot afecta renegocierea cu Petrom

Cum va taxa statul exploatările viitoare. Bâlbele Guvernului pot afecta renegocierea cu Petrom

Pentru noile concesiuni de cărbune, statul va percepe redevenţe mai mari FOTO Mediafax

Redevenţele devin un nou călcâi al lui Ahile pentru Guvern, în condiţiile în care majorarea acestora a fost prezentată iniţial ca sursă de creştere a veniturilor la bugetul de stat, dar acum Executivul se vede în imposibilitatea de a aplica noile niveluri pentru acordurile deja aflate în vigoare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Autorităţile au pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă în care se menţiona, negru pe alb, că noile niveluri ale redevenţelor vor fi aplicate, începând cu anul viitor, tuturor licenţelor şi permiselor de la data intrării în vigoare a ordonanţei. În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei, titularii licenţelor erau obligaţi să încheie cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) acte adiţionale de stabilire a noilor redevenţe. 
 
Numai că vicepremierul Daniel Chiţoiu, care ocupă şi funcţia de ministru al Finanţelor, a revenit şi a dat asigurări că noile niveluri nu se vor aplica decât viitoarelor exploatări. „Modificarea redevenţei se face numai pentru viitoarele acorduri, pentru cele în vigoare nu se modifică nivelul redevenţei. Nu se aplică retroactiv“, a afirmat Chiţoiu. Astfel, încasările vor fi mult mai mici decât cele estimate iniţial.
 
 
Marea miză: renegocierea cu Petrom
 

Aplicarea redevenţelor majorate doar pentru viitoarele acorduri ar putea lăsa reprezentanţii statului fără argumente în negocierile de anul viitor cu Petrom, atunci când expiră clauza din contractul de privatizare care prevede menţinerea nivelului redevenţei pentru 10 ani. 

În prezent, Petrom plăteşte o redevenţă cuprinsă între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei, în funcţie de mărimea zăcământului. Oficialii guvernamentali recunosc, însă, indirect, că nu legea este cea care contează, ci prevederile din contractele de concesiune. Iar companiile din domeniul petrolier şi al gazelor au, de regulă, licenţe pentru 25 sau 30 de ani.
 
Ultimul aspect îl constituie contrele dintre Mariana Gheorghe, directorul general al Petrom şi Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie. Prezent la un forum de profil, Niţă a afirmat acum o săptămână că din 2018, anul intrării în producţie a zăcămintelor din Marea Neagră, România va deveni exportator de gaze. Imediat, Mariana Gheorghe, a intervenit şi a spus că Petrom „nu împărtăşeşte acest optimism“. „Este destul de greu să vorbeşti de ceva unde ai pus o singură picătură. Avem doar o singură sondă, iar incertitudinile şi riscurile sunt încă mari. Pentru a lua decizia de dezvoltare, trebuie să avem înţelegerea cadrului fiscal“, a afirmat ea. 
 
În luna noiembrie a anului trecut, Jaap Huijskes, directorul responsabil de explorare şi producţie din OMV, era şi mai tranşant. “Statul român vrea ca gazul din Marea Neagră să fie vândut pe piaţa locală, dar depinde de preţ. Dacă preţul nu ne convine, nu dezvoltăm zăcămintele”, anunţa el la Londra. “Forările vor depinde de sistemul de taxare şi de redevenţe, depinde cât de mult se va schimba actualul sistem de taxare”, a mai afirmat el.
 
Petrom şi ExxonMobil au anunţat o descoperire semnificativă de gaze la exploatările din Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de trei-şase ori consumul anual al României.
 
Mai puteţi citi:
 
Redevenţele plătite statului român de către companiile care extrag petrol şi gaze ar putea creşte de anul viitor cu procente situate între 25% şi 40%, se arată în prospectul pregătit pentru listarea  Romgaz.

 

Următorul model economic post criză nu se va mai baza pe creditare şi se va migra de la vânzare directă la leasing, iar statele vor pune taxe foarte înalte pentru materii prime şi materiale şi vor impozita minim munca, sistem care ar putea fi preluat şi de România, afirmă Adrian Vasilescu.
 
Nivelul încasărilor statului din exploatări este unul dintre motivele pentru care de două săptămâni se protestează faţă de proiectul de la Roşia Montană. Anul viitor însă se prefigurează un scandal şi mai mare, în condiţiile în care în 2014 expiră termenul până la care nivelul redevenţelor la petrol şi gaze nu poate fi modificat. Statul român vrea să le crească „la media europeană”. „Adevărul” vă prezintă care sunt sistemele de taxare în lume.
 
Vicepremierul şi ministrul Finanţelor Daniel Chiţoiu a anunţat, joi, după şedinţa BPN al PNL, că a primit mandatul acestui for pentru trei măsuri de politică fiscal-bugetară care să fie susţinute la elaborarea bugetului pe 2014, prima dintre acestea fiind reducerea cotelor de contribuţie socială cu 3%.
 
România va avea anul viitor redevenţe pentru toate resursele sale naturale, care vor fi ridicate la media europeană, a declarat premierul Victor Ponta.
 
Noua lege a redevenţelor, care va fi adoptată în 2014, urmează să prevadă crearea unui fond special, după modelul norvegian, iar din banii astfel încasaţi se vor finanţa proiecte importante pentru ţară, a declarat duminică premierul Victor Ponta.

 

Sistemul de taxare a gazelor de şist şi a celor extrase din Marea Neagră ar putea fi diferit faţă de cel aplicat gazelor convenţionale, dar înainte de toate ar trebui văzut dacă România dispune de astfel de resurse, a declarat Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie.
citeste totul despre: