Cum îşi mută statul datoriile dintr-un buzunar în altul

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cedarea de active a devenit o modă între companiile statului, însă această variantă nu rezolvă problemele structurale cu care se confruntă societăţile publice

Statul a găsit soluţia miraculoasă pentru datoriile pe care propriile sale companii le fac între ele: nu le plăteşte. Sau, mai exact, le vântură dintr-un buzunar în altul, prin preluări şi fuziuni, ceea ce în final duce la decapitalizarea societăţilor în cauză.

Metoda este simplă: dacă vreo unitate de stat ajunge să aibă astfel de probleme, atunci cedează câte un activ, dacă are. Exemplele sunt nenumărate, de la trecerea termocentralelor Halânga şi Iernut până la fuziunea Elcen cu RADET.

Ultimul astfel de proiect îl constituie intenţia de a transfera termocentrala Halânga din cadrul Regiei Autonome de Activităţi Nucleare (RAAN) în contul datoriilor de 110,4 milioane de lei acumulate în timp pentru lignitul furnizat şi neplătit. Aceasta are o capacitate instalată de 247 MW şi livrează abur industrial pentru producerea de apă grea. De asemenea, este responsabilă cu furnizarea de căldură în municipiul Drobeta Turnu-Severin. Statul l-a numit recent la conducerea termocentralei pe Octavian Graure, fost şef  al Complexului Oltenia, cu misiunea de a pregăti transferul.

Nu mai departe de acum patru ani, conducerea RAAN anunţa proiecte de 1,2 miliarde de euro, deşi încă de atunci avea datorii. Regia dorea să extindă termocentrala de la o capacitate de 247 MW la 600 MW, plus construirea unei unităţi noi de 400 MW. S-au purtat o serie de negocieri cu grupul american AES, însă acestea nu au dus la vreun rezultat palpabil. Între timp, însăşi existenţa RAAN a devenit problematică, din moment ce statul nu a mai găsit investitori pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, a căror construcţie este estimată la 6,4 miliarde de euro în ultimul studiu realizat de Ernst&Young.

Mai mult, statul s-a trezit că a plătit degeaba 900 de tone de apă grea, pe care a dat 1,4 miliarde de lei (330 milioane de euro). Din aceşti bani, 84% au provenit de la buget, iar 16% au fost plătiţi de către Nuclearelectrica. 

Efectul de domino

Pentru a nu produce şi mai mult pe stoc, autorităţile vor să pună în conservare o linie de producere a apei grele de la RAAN, urmând să fie funcţională doar una. Cum nici aburul industrial nu ar mai avea aceeaşi căutare, datoriile pentru lignit ar fi fost şi mai problematice. Astfel s-a ales plata „în natură“. Potrivit lui Adrian Duicu, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, datorită acestei soluţii vor fi salvate atât locurile de muncă de la termocentrala Halânga, cât şi alte o mie de la cariera de suprafaţă Husnicioara.

"Refacerea Termoelectrica"

Dar aceasta nu este singura astfel de situaţie. Complexul Energetic Oltenia (CEO) a pus sechestru şi pe termocentrala Brăila, în contul unei datorii de 30 de milioane de lei. Iar aceasta ar putea ajunge şi ea parte din Complexul Oltenia.

„Pentru recuperarea datoriilor, noi punem sechestru pe anumite capacităţi care ne-ar putea interesa. Un exemplu este termocentrala de la Brăila, care are trei grupuri, dintre care unul este modernizat şi retehnologizat în anii 2003-2004, care produce în condiţii de foarte bună flexibilitate şi pe care am pus sechestru în contul datoriei pe care o are la CEO. Datoria este de 30 de milioane de lei“, declara luna trecută Laurenţiu Ciurel, managerul privat al CE Oltenia.

Ovidiu Pop, directorul general al Verbund România, a comparat aceste concentrări cu refacerea Termoelectrica.

De la Ana la Caiafa

O operaţiune asemănătoare a fost derulată şi în privinţa trecerii termocentralei Iernut de la Elcen către Romgaz. Aceasta a fost cedată către producătorul de gaze în contul unei datorii de 653 de milioane de lei, după discuţii care au avut loc timp de mai bine de doi ani. Capacitatea totală a acesteia este de 800 MW, însă echipamentele sunt vechi.

Operaţiunea s-a terminat la începutul acestui an, iar Romgaz a semnat deja primul contract pentru energie electrică, vânzând la începutul acestei luni o cantitate de 352.860 MWh, pe OPCOM, către Electrica Furnizare. Romgaz beneficiază, alături de Petrom, de prevederile unei hotărâri de guvern care îi permite să nu mai realizeze coşul de gaze. Astfel, Romgaz nu mai este obligată să realizeze importuri scumpe, ceea ce înseamnă că scade costul de producţie.

Fuziune Elcen-RADET

Acelaşi principiu cu alţi actori şi în cazul fuziunii RADET cu Elcen. Datoriile RADET Bucureşti şi RADET Constanţa către Elcen cumulează aproximativ 2,2 miliarde de lei, însă doar 1,44 miliarde de lei constituie datoria propriu-zisă, restul fiind dobânzi şi penalităţi.

O dată cu fuziunea dintre Radet şi Elcen, datoriile se sting de la sine. Ulterior, noul sistem integrat de alimentare cu energie termică va putea fi concesionat unui operator privat, într-un mod similar contractului încheiat cu Veolia pentru Apa Nova. O altă opţiune o constituie un parteneriat public-privat. Binomul Elcen-RADET a fost sursă permanentă de fricţiuni în ultimii ani, atât din cauza datoriilor, cât şi a ameninţărilor continue cu scumpirea gigacaloriei. 

Cele două „găuri negre“ se vor transforma într-un Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET) integrat. Fuziunea creează un mamut cu o cifră de afaceri cumulată de 3,3 miliarde de lei şi peste 7.000 de salariaţi. Problema o constituie faptul că atât CET-urile, cât şi sistemul de transport şi distribuţie au nevoie de investiţii substanţiale, numai modernizarea reţelei necesitând 1,8 miliarde de euro. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite