Creşterea economică din ultimele luni închide gura criticilor

Conform datelor furnizate de INS, economia României a crescut, în primele nouă luni ale acestui an, cu 2,7% faţă de anul anterior. Motoarele creşterii economice s-au dovedit a fi industria, agricultura şi exporturile. Potrivit Eurostat, la capitolul industrie pe luna septembrie 2013 România a reuşit a doua mare creştere a producţiei la nivelul UE, de 8,9%.

Deşi mass-media pare mai degrabă dispusă să relateze tensiunile de pe scena politică sau episoadele conflictuale dintre liderii politici, despre evoluţiile pozitive din planul economic se vorbeşte puţin sau chiar deloc. Probabil pentru că temele care nu aduc în prim-plan scandaluri nu sunt prea ofertante din punct de vedere al rating-ului.

Conform datelor furnizate de Institutului Naţional de Statistică, economia României a crescut, în primele nouă luni ale acestui an, cu 2,7% faţă de anul anterior. Motoarele creşterii economice s-au dovedit a fi industria, agricultura şi exporturile. Potrivit INS, PIB în trimestrul al treilea al acestui an a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,6% faţă de trimestrul anterior şi cu 4,1% mai mare faţă de acelaşi trimiestru pe anul 2012.

Totodată, România a înregistrat, în al doilea trimestru al acestui an, o creştere economică de 0,5% faţă de trimestrul anterior, acesta fiind al şaptelea avans în rândul statelor UE. Prognozele privind creşterea economică din România pe 2013 variază între 1,9% şi 2,5%, în funcţie de instituţiile evaluatoare. Spre exemplu, Fondul Monetar Internaţional prognozează o creştere a PIB, în acest an, de 2,2%. Datele sunt cu atât mai importante cu cât ele reliefează nu doar un semnal pozitiv în economie, ci o tendinţă care se consolidează de la trimestru la trimestru. Trebuie precizat că în primul semestru din 2013, economia României a crescut cu 1,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012.

În termeni reali, datele publicate de INS sunt foarte încurajatoare. Vorbim despre o creştere ce depăşeşte prognoza avansată pentru finalul anului, cifrată la 2%, ceea ce înseamnă că răspunsul economiei României a fost unul peste aşteptări. Dacă trendul se păstrează – iar datele din economie tind să confirme că este încă loc de progres – atunci România va bifa una dintre cele mai consistente creşteri economice din zona Uniunii Europene.

Potrivit datelor publicate de Eurostat la capitolul industrie pe luna septembrie 2013, România a reuşit a doua mare creştere a producţiei la nivelul UE (8,9%), ţara noastră fiind depăşită în această ierarhie europeană numai de Irlanda (11,7%). Evoluţia favorabilă a producţiei industriale a fost posibilă în primul rând graţie măsurilor luate de Cabinetul Ponta privind stimularea investiţiilor. Astfel, de la preluarea guvernării de către USL, companii de renume la nivel european şi internaţional au identificat în România oportunităţi de afaceri.

Iar producţia industrială a fost dublată de evoluţia foarte bună a exporturilor. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică pe primul semestru, exporturile româneşti au crescut cu 5,9%, ajungând la 23,7 miliarde de euro. În aceeaşi perioadă, importurile au scăzut cu 2,7%, ajungând la 26,2 miliarde de euro. Diferenţa dintre cele două cifre oferă un deficit comerical de 2,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă cu două miliarde de euro mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Marea majoritate a exporturilor şi importurilor s-au derulat în relaţie cu ţările Uniunii Europene. Astfel, am exportat 16,7 miliarde de euro în ţările UE, ceea ce reprezintă 70,5% din totalul exporturilor şi am importat mărfuri în valoare de 20,1 miliarde de euro, reprezentând 76,85 din importuri.

În ceea ce priveşte comerţul extracomunitar, România a exportat în afara UE bunuri în valoare de 7 miliarde de euro şi a importat în aceeaşi perioadă – semestrul I din 2013 – bunuri în valoare de 6,98 miliarde de euro, Practic, din punctul de vedere al comerţului cu alte state decât cele din Uniunea Europeană, România înregistrează o balanţă excedentară de aproape un miliard de euro pentru că am reuşit să exportăm mai mult decât am importat.

De asemenea, agricultura a jucat un rol central în creşterea economică a României. Vorbim despre o producţie de 7.200 milioane de tone la grâu şi o prognoză de aproximativ 11,3 milioane de tone la porumb ce reprezintă dublul în raport cu producţia din anul 2012. Conform ultimelor date furnizate de către INS, producţia agricolă a contribuit la creşterea PIB în al doilea semestru cu 3,5%, la o majorare de activitate de 6,1%. Sunt cifre încurajatoare care vorbesc nu doar despre condiţiile climatice favorabile, ci şi despre strategia Cabinetului Ponta prin care au fost prioritizate programele de stimulare a dezvoltării agriculturii.

Reconsiderarea abordării politicilor guvernamentale privind agricultura este resortul care a permis rezultate favorabile. Dacă ani la rândul s-a vorbit despre potenţialul uriaş al solului românesc, guvernarea USL a reuşit să ofere agricultorilor sprijinul necesar pentru ca producţia să crească exponenţial faţă de anii anteriori. Prin urmare, agricultura a devenit în mod real un domeniu prioritar al Cabinetului Ponta, cu politici şi măsuri orientate care şi-au atins scopul. Au fost realizate plăţi directe şi complementare în valoare de 2,8 miliarde euro în anul 2013, a fost demarat Programul Naţional  pentru refacerea sistemului de irigaţii, inclusiv programul “Prima umplere” a canalelor de irigaţii, au fost înfiinţate platforme de colectare pentru legume şi fructe prin PNDR în toate regiunile, au fost realizate  investiţii în ferme familiale de 50 de milioane de euro, a fost înfiinţat Fondul Mutual pentru Susţinerea Sectorului Agricol, ca mecansim de acoperire a riscurilor pentru fermieri şi au fost deblocate microcreditele pentru investiţii în agricultură.

Nici agricultura şi nici industria nu ar fi avut însă asemenea rezultate dacă Executivul nu ar fi soluţionat problema fondurilor europene. Dacă la preluarea guvernării rata de absorbţie a României era undeva la 7%, la momentul actual aceasta a depăşit 25%, iar până la finalul anului sunt toate şansele, conform prognozelor Ministerului Fondurilor Europene, ca rata de absorbţie să depăşească pragul de 30%. Un rezultat foarte bun, dacă luăm în calcul că la preluarea guvernării de către USL, majoritatea programelor de finanţare erau blocate sau suspendate, iar Cabinetul Ponta a reuşit să le deblocheze.