Comisia Europeană scoate România la tablă. Codul Fiscal, piatra de moară a Guvernului în relaţia cu partenerii externi

Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, trebuie să convingă liderii europeni că reducerile de taxe prevăzute în Codul Fiscal sunt sustenabile   FOTO Adevărul

Miniştrii de Finanţe din cadrul Uniunii Europene vor analiza marţi stadiul reformelor promise de către România în cadrul acordului preventiv încheiat de către ţara noastră cu FMI şi Comisia Europeană în 2013.

Acordul preventiv încheiat de România cu organismele financiare internaţionale se află marţi pe masa miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană în cadrul Consiliului ECOFIN, reuniunea fiind, practic, ultima şansă a Guvernului de la Bucureşti de a primi girul comunitar asupra Codului Fiscal, care prevede mari reduceri de taxe din 2016.

De asemenea, întâlnirea va fi momentul-cheie în privinţa reformelor structurale negociate şi apoi întârziate de către Guvern în ultimii doi ani, în special cele din energie şi transporturi. 

Mai exact, Comisia Europeană va prezenta un raport privind progresele României în cadrul acordului, care expiră în acest an, iar miniştrii de Finanţe vor decide dacă ţara noastră a respectat promisiunile pe care le-a făcut în anul 2013. Ţara noastră a convenit în acel moment un acord preventiv în valoare de 4 miliarde de euro cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI). Guvernul a promis atunci efectuarea mai multor reforme, între care restructurarea companiilor de stat, o serie de listări şi privatizări, continuarea liberalizării preţurilor la gaze naturale şi energie, dar şi o serie de ţinte fiscale. 

Între timp, reformele structurale promise de Cabinetul Ponta au fost mult întârziate, iar pe partea financiară, Executivul a venit cu un nou Cod Fiscal care dă peste cap ţinta de deficit bugetar asumată de ţara noastră pentru anul viitor.

Calvarul deficitului

Parlamentul a votat recent Codul Fiscal, care include reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 19% începând cu anul 2016, eliminarea accizei de 7 eurocenţi pe fiecare litru de carburant comercializat şi a taxei pe stâlp, în vreme ce impozitul pe dividende scade la de la 16% la 5%. În total, aceste măsuri vor crea o gaură de 12 miliarde de lei la bugetul statului în anul 2016, din care numai scăderea TVA are un impact de 9 miliarde de lei. Comisia Europeană estimează că intrarea în vigoare a Codului Fiscal va duce deficitul bugetar la 3,5% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2016, mult peste nivelul asumat de România. Ţara noastră s-a angajat prin pactul fiscal că va ajunge anul viitor la un deficit structural de 1% din PIB, ceea ce înseamnă un deficit bugetar de 1,2% din PIB.

Codul Fiscal, mărul discordiei

Ultima vizită a delegaţiei de experţi a Comisiei Europene, derulată în perioada 16-26 iunie, s-a soldat cu un dezastru total: autorităţile române nu au reuşit să ajungă la un consens cu Executivul comunitar, acelaşi lucru întâmplându-se şi în luna februarie. Dacă în februarie motivele au fost liberalizarea pieţei gazelor şi starea sectorului de producţie a energiei pe bază de cărbune, luna trecută, mărul discordiei a fost Codul Fiscal.

Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, afirma în acel moment că deficitul pe anul viitor se va situa la 2,8-2,9% din PIB, apropiat de nivelul de 3% a cărui depăşire declanşează procedura de deficit excesiv, însă această deviere este „temporară“ şi „asumată“. Deşi a fost votat de Camera Deputaţilor în data de 24 iunie, Codul Fiscal nu a fost încă promulgat de către preşedintele Klaus Iohannis, care îl poate retrimite în Parlament. Liderii coaliţiei de guvernare au luat în discuţie, luni, posibilitatea ca preşedintele Klaus Iohannis să trimită Codul Fiscal spre reexaminare Parlamentului, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, fiind rezervat cu privire la convocarea unei sesiuni parlamentare de urgenţă în acest scop.

Din iunie până acum deficitul a tot fost redus „din vorbe“: mai întâi, Teodorovici a anunţat că bugetul pe anul 2016 va fi construit cu un deficit de 2,5% din PIB, pentru ca, la 7 iulie, să declare că doreşte să construiască bugetul pe 2016 astfel încât să respecte ţinta de deficit asumată de 1,2%, plus o deviaţie temporară de 0,5 puncte procentuale. 

Ministrul a afirmat atunci că bugetul pentru anul viitor va avea o regulă foarte clară şi strictă, respectiv că nu vor exista cheltuieli de la bugetul de stat dacă acestea sunt eligibile pentru fonduri europene, pentru a degreva bugetul şi pentru a mări absorbţia. „Obligaţia fiecărui minister în parte va fi aceea ca orice activitate care este eligibilă pe fonduri europene s-o treacă în această categorie pentru a degreva bugetul de stat. Asta este o regulă de la care nu vreau să fac niciun fel de rabat“, anunţa Teodorovici. El a arătat că sunt foarte multe activităţi în economie care au fost finanţate de la bugetul de stat în ultimii ani şi că acest lucru trebuie să înceteze pentru a nu fi nevoie să se revină asupra unor măsuri luate prin Codul Fiscal.

„Ne cam amanetăm“

Economiştii cred că misiunea României va fi şi mai grea în condiţiile în care Uniunea Europeană abia ce a salvat de la faliment Grecia pentru a treia oară în ultimii şase ani. Profesorul de economie Mircea Coşea crede că politicienii fac foarte multe „cadouri“, iar 2016 se prefigurează un an foarte greu.

„Eu am îngrijorări foarte mari pe tema asta. Se fac greşeli importante atât de partea Puterii, cât şi a Opoziţiei, pe baza unei creşteri economice care este aproape fictivă. Aceasta a venit pe baza reducerii investiţiilor şi a creşterii colectării de taxe, dar a crescut şomajul. Or, noi tot facem cadouri, pe lângă Codul Fiscal, avem dublarea alocaţiilor, creşterea salariilor pentru personalul nedidactic din învăţământ, pensii speciale, salarii pentru demnitari. Ne cam amanetăm, 2016 va fi anul plăţii. Eu mă aştept ca şi în 2016 să fie oferite astfel de cadouri, ne îndreptăm foarte repede spre a deveni Grecia“, a declarat Coşea pentru „Adevărul“. El a spus că se aşteaptă ca lipsa de prudenţă să fie condamnată de liderii europeni.

Coşea a avertizat şi cu privire la un efect nedorit al crizei din Grecia. „Fondul acela cu active de 50 de miliarde de euro, pe care statul elen trebuie să îl creeze, mi se pare ceva foarte periculos. Eu am trăit asta în perioada SovRom-urilor. Ar fi bine ca politicienii să se mai abţină de la acorda astfel de pomeni ca să nu ne trezim şi noi aşa“, a mai spus profesorul de economie.

Reformele structurale, mult întârziate 

Pe lângă problema deficitului bugetar, România are întârzieri şi în privinţa reformelor structurale. Restructurarea marilor companii de stat este una dintre acestea, primele vizate fiind Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia, care au situaţii financiare precare. De asemenea, şi în domeniul transporturilor există companii aflate pe minus, precum Tarom sau CFR Marfă. Alte companii cu probleme sunt combinatul chimic Oltchim şi Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN), ambele în insolvenţă din 2013. 

Liberalizarea preţului gazelor pentru populaţie este o altă cerinţă a Comisiei Europene. Iniţial, România avea obligaţia de a majora preţul gazelor până în 2018, dar a obţinut de curând amânarea până în 2021.

În privinţa listărilor pe bursă, statul a luat piciorul de pe acceleraţie, astfel că în acest an nu a ajuns în ringul bursier nicio companie de stat. Autorităţile sperau la listarea Hidroelectrica, dar oferta publică iniţială a fost amânată pentru 2016 din cauza proceselor în care este angrenat producătorul de energie.

Guvernul vrea şi listarea unor pachete de acţiuni deţinute de stat la companii deja privatizate, precum Telekom (fosta Romtelecom) şi subsidiarele Enel, E.ON şi GdF SUEZ, dar niciuna nu a demarat pregătirile.