Comisia Europeană nu crede în planul Guvernului de trecere la euro
0Executivul European critică Programul de Convergenţă transmis de Guvern pentru trecerea la euro şi precizează că acesta nu include măsurile din proiectul noului Cod Fiscal, care au impact asupra deficitului bugetar.
Ministerul Finanţelor a trimis Comisiei Europene un Program de Convergenţă pentru aderarea la euro în 2019 care nu include măsurile propuse în proiectul noului Cod Fiscal, deşi acesta primise deja girul Guvernului şi Senatului la momentul respectiv.
Astfel, noul Cod Fiscal, care propune vaste reduceri de taxe din 2016, a fost aprobat de către Guvern în data de 25 martie, iar în Senat a fost adoptat, cu câteva modificări, în data de 27 aprilie. În schimb, Programul de Convergenţă, prin care România menţine data de aderare la euro de la 1 ianuarie 2019, a fost trimis la Bruxelles în data de 30 aprilie, dar fără ca proiecţiile bugetare pentru următorii ani să aibă la bază calcule privind reducerile de taxe. Informaţia apare într-un document al Comisiei Europene privind Programul de Convergenţă şi Programul Naţional de Reformă ale României.
Pe două planuri
Potrivit Programului de Convergenţă, Guvernul plănuieşte atingerea unui deficit de 1,5% din Produsul Intern Brut (PIB) în acest an şi doreşte să îl reducă până la 0,8% în 2018. De asemenea, datoria publică este aşteptată să atingă 40,1% din PIB în acest an şi să scadă la 37,1% în 2018. Numai că, surpriză, „importante măsuri care cresc deficitul, adoptate de Guvern în 25 martie şi de Senat în 27 aprilie, care au fost incluse de către Comisie în prognoza de primăvară, nu sunt incluse în Programul de Convergenţă“, se arată în documentul publicat de autorităţile de la Bruxelles.
Codul Fiscal prevede reducerea TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie 2016 şi eliminarea taxei pe stâlp, iar din 2018 ar urma să scadă şi contribuţiile de asigurări sociale, în vreme ce cota unică este programată să fie redusă de la 1 ianuarie 2019 de la 16% la 14%. Noul Cod Fiscal mai prevedea şi reducerea accizelor la carburanţi de la 1 ianuarie 2016, dar prevederea a fost eliminată în Senat. La fel şi în cazul eliminării impozitului pe dividende, senatorii votând pentru menţinerea unui impozit de 5% pe aceste câştiguri.
Pe baza acestor reduceri de taxe, Comisia Europeană a calculat că în 2016 România va înregistra un deficit de 3,4% din PIB, peste nivelul de 3% stabilit prin tratatele comunitare. Astfel, ar fi necesare măsuri fiscale suplimentare de echilibrare a bugetului. „Pe baza analizei Programului de Convergenţă şi ţinând cont de previziunile Comisiei din primăvara acestui an, Consiliul este de părere că există riscul ca România să nu se conformeze prevederilor Pactului de Stabilitate şi de Creştere“, se mai arată în document.
Anatomia dezastrului
Raportul mai arată, de altfel, că reducerea CAS cu 5 puncte procentuale a scăzut nivelul taxării pe muncă, „dar fără o ţintă precisă“, taxele pe veniturile mici rămânând mari în comparaţie cu alte ţări europene, la un nivel de 40%. În fine, 40% din populaţie se află sub riscul de sărăcie şi excluziune socială, mult peste media europeană.
Sistemul de pensii este şi el în pericol din cauza trendurilor demografice pe termen lung, iar „capacitatea administrativă a României este scăzută, fragmentată şi caracterizată de o neclară delegare de responsabilităţi“. Comisia mai cere şi o lege de reformare a guvernanţei corporatiste a companiilor de stat, deoarece acestea acontează 50% din arieratele întregii economii.
Se încarcă comentariile...
