Ce măsuri amână Guvernul pentru ca deficitul bugetar să nu explodeze în 2017. Cioloş pasează decizia viitorului Executiv

Anca Dragu, ministrul Finanţelor, a spus că toate aceste prorogări "se fac pe numai două luni", pentru a da posibilitatea viitorului Executiv să îşi aplice politicile pe care le doreşte FOTO Mediafax

Guvernul Cioloş a aprobat în şedinţa de joi o ordonanţă de urgenţă prin care amână până la finalul lunii februarie intrarea în vigoare a unor măsuri de ordin economico-social care ar împringe deficitul bugetar spre 10% în următorul an, prevederi care au fost prorogate în fiecare an din 2010 şi până în prezent. Amânarea este de numai două luni, pentru a putea da posibilitatea Guvernului viitor să ia o decizie asupra aplicării acestor măsuri.

"Este vorba de prorogarea unor acte normative care au fost aprobate în anii trecuţi, în general înainte de criză. Ele au fost în fiecare an amânate la implementare, au fost prorogate odată cu Legea bugetului. În acest an, pentru că bugetul ar putea să vină deja în luna ianuarie, atunci luăm această măsură de a amâna implementarea măsurilor aferente. Practic, lăsăm posibilitatea viitorului Guvern să îşi aplice măsurile economice şi sociale aşa cum le consideră de cuviinţă", a declarat Anca Dragu, ministrul Finanţelor, la finalul şedinţei de guvern.

Ea a afirmat că, dacă nu ar fi fost prorogate prevederile Legii 284 privind salarizarea unitară a personalului plătit din funcţii publice, mai multe salarii s-ar înjumătăţi.

"Trebuie să facem câteva modificări, câteva prorogări pe această lege, altfel salariile ar scădea, deoarece în Legea 284 salariul de referinţă este de 600 de lei, iar salariile în sectorul public sunt calculate coeficient la suma de 600 de lei. Dacă nu prorogăm Legea 284, atunci foarte multe salarii s-ar înjumătăţi", a explicat Dragu.

Ministrul Finanţelor a arătat că Guvernul propune menţinerea aplicării unor măsuri aprobate şi în anii precedenţi, respectiv neacordarea de premii, tichete de masă, tichete cadou, vouchere de vacanţă, menţinerea la nivelul acordat pentru luna decembrie 2016 a indemnizaţiilor de care beneficiază unele categorii de persoane.

Dragu a mai spus că toate aceste prorogări "se fac pe numai două luni", pentru a da posibilitatea viitorului Executiv să îşi aplice politicile pe care le doreşte.

„Avem, de asemenea, continuarea implementării unor măsuri, unor acte normative care duc la creşterea veniturilor, respective OUG 5/2013, privind stabilirea unor măsuri special de impozitare a activităţilor cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural, OG 6/2013, privind instituirea unor măsuri special pentru impozitarea exploatării resurselor natural, altele decât gazelle natural şi OG 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor natural. Neprorogarea acestor termene ar genera o reducere a veniturilor bugetare de 975 de milioane de lei”, a mai spus ministrul Finanţelor.

Guvernul a mai decis prorogarea până la finalul lunii februarie 2017 a prevederilor din Legea educaţiei, conform cărora educaţiei îi va fi alocat un buget de 6% din PIB , iar cercetării 1% din PIB, a mai afirmat ministrul Muncii.

De asemnea, Anca Dragu a mai spus ca Executivul a decis ca în două cazuri să se poată folosi sumele alocate recent – închiderea a două mine la Complexul Energetic Hunedoara şi alocările bugetelor locale prin Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului.

”Neadoptarea acestor măsuri pe care le-am inclus în acest act normative ar genera un impact de circa 49,1 miliarde de lei, reprezentând 6,08% din PIB pentru 2017”, a precizat Dragu.

Pentru pilonul II de pensii, ministrul Dragu a afirmat că prorogarea se face pe două luni pentru că transeferul acelor sume suplimentare de la pilonul I la pilonul II va fi prevăzut în bugetul pe 2017. Astfel în perioada 1 ianuarie- 28 februarie 2017 se menţine cota de contributie la pilonul II de pensii la nivelul anului 2016.

La rândul său, ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a afirmat că Guvernul a creat spaţiul pentru ca politica următorului Guvern să poată fi îndeplinită ”întocmai cu modul în care acel Guvern va dori.

”Este vorba de faptul că o prorogare de doar o lună, în condiţiile vacanţei parlamentar, ar fi putut pune în pericol capacitatea de a se adopta o ordonanţă de urgenţă de către următorul Guvern. Două luni înseamnă exact timpul pe care ar putea să-l folosească orice Guvern ar fi instalat, presupunând că s-ar instala un pic mai târziu. dacă următorul Guvern se instalează mai devreme va putea da o ordonanţă de urgenţă mai devreme decât acest interval”, a punctat Pâslaru.