CCR va discuta pe 23 noiembrie sesizarea Guvernului privind legea conversiei creditelor în franci elveţieni

Legea privind conversia creditelor în franci elveţieni la cursul istoric, atacată de Guvern la Curtea Constituţională a României (CCR), va fi dezbătută pe 23 noiembrie de către judecătorii CCR. Sesizarea Guvernului a fost înregistrată, marţi dimineaţă, la Curtea Constituţională, fiind stabilit termenul de 23 noiembrie pentru o primă discuţie.

Guvernul a sesizat luni seara Curtea Constituţională a României cu privire la proiectul de lege adoptat de Parlament care prevede conversia creditelor în franci elveţieni la cursul de la data acordării. 

Sesizarea a fost trimisă luni seară de Guvern către judecătorii Curţii Constituţionale. Aşa cum a arătat în punctul de vedere transmis Parlamentului, Guvernul susţine legea conversiei creditelor în franci elveţieni numai în varianta care include anumite criterii cu caracter social, cum ar fi un anumit prag de îndatorare şi un plafon. 

Premierul Dacian Cioloş a declarat marţi că Guvernul susţine legea conversiei creditelor în franci elveţieni, însă aceasta trebuie să îi vizeze pe românii ai căror venituri puse în pericol de plata ratelor. 

„Guvernul a susţinut această lege. A dat un punct de vedere pozitiv, însă cu anumite amendamente de care nu s-a ţinut cont, amendamente în sensul că legea să îi vizeze pe cei ai căror venituri sunt puse în pericol de plata ratelor. Sesizarea la CCR nu este pentru că suntem împotriva ei. Considerăm că este mai bine să se verifice constituţionalitatea înainte de a intra în vigoare, înainte să producă efecte, altfel există riscul ca ea să producă efecte şi peste câteva luni altcineva să o atace, o bancă sau oricine altcineva poate să o atace şi atunci va crea mai multe probleme celor care aşteaptă să li se rezolve problemele. Deci, vrem să vedem dacă sunt elemente de neconstituţionalitate, să le clarificăm acuma şi vă promit că, în măsura în care Curtea Constituţională va da un răspuns rapid, Guvernul va lua toate măsurile pentru a corecta acele lucruri în lege, în aşa fel încât ea să aibă această adresabilitate a oamenilor care chiar au probleme“, a spus Cioloş. 

Premierul a subliniat să îşi doreşte ca legea să fie pentru cei care au probleme, nu pentru speculatori. Cioloş a precizat că, din cele câteva zeci de mii de creditori în franci elveţieni, sunt 200 de creditori care au luat împrumuturi de peste 250.000 de franci, care totalizează peste un miliard de lei din cele 5,3 miliarde lei, cât au fost împrumutaţi.

”Deci, nu vrem ca din cauza unor speculatori, care au speculat atunci cursul francului elveţian, să tragă ponoasele acum cei care într-adevăr au probleme”, a adăugat Cioloş.

Guvernul consideră că aplicarea legii şi la creditele în derulare contravine principiului neretroactivităţii şi previzibilităţii legii, consacrate de Constituţie. Pe de altă parte, consideră că aceste principii pot fi încălcate, dacă există un temei social, potrivit unui punct de vedere transmis Camerei Deputaţilor anterior adoptării proiectului. „Respectarea obligaţiilor asumate prin contracte ar trebui să reprezinte regula în materia executării obligaţiilor contractuale. Desigur că de la această regulă pot fi reglementate şi unele excepţii, în special atunci când se au în vedere aspectele cu caracter social, care, însă, trebuie să fie de strictă interpretare şi aplicare, iar dreptul debitorului de a beneficia de un drept special nu ar trebui sa fie activat în funcţie de arbitrariul acestuia pentru a nu genera hazard moral“, se arăta în punctul de vedere semnat de premierul Dacian Cioloş transmis Camerei Deputaţilor. 

De altfel, aceste criterii – grad de îndatorare mai mare de 50% şi un plafon de 250.000 de franci elveţieni pentru valoarea creditului la momentul acordării – au fost introduse în Comisia de buget-finanţe din Camera Deputaţilor. Numai că plenul Camerei a eliminat criteriul privind gradul de îndatorare, iar ulterior a fost eliminat si pragul de 250.000 de franci, în Comisia de buget-finanţe, unde a fost întors proiectul. Criteriile au fost introduse la propunerea deputatului Viorel Ştefan (PSD), preşedintele Comisiei de buget-finanţe, lucru care l-a deranjat pe Liviu Dragnea, liderul PSD, care a promis datornicilor că legea va fi adoptată fără grad de îndatorare şi fără plafon.  

Conversia creditelor în franci elveţieni la cursul istoric nu poate intra în vigoare înainte ca judecătorii CCR să verifice dacă legea este constituţională sau nu. 

Legea conversiei creditelor în franci elveţieni a fost adoptată, în unanimitate, în Camera Deputaţilor, for decizional, în urmă cu o săptămână, urmând să ajungă la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis. 

„Este împotriva românilor“

Reacţiile nu au întârziat să apară după ce Guvernul a sesizat Curtea Constituţională cu privire la proiectul de lege ce prevede conversia creditelor în franci elveţieni la cursul istoric. 

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni seara că acţiunea Guvernului este împotriva românilor. „Încă o lovitură dată clasei de mijloc de către guvernul tehnocrat. Încă o dată guvernul Cioloş arată că este împotriva românilor. Majoritatea contractelor au fost încheiate cu faţa la zid, fara ca cei care au făcut creditul să poata negocia ceva. Iar băncile spuneau că au evaluări corecte ale evoluţiei cursului, evaluări care s-au dovedit a fi total eronate şi care au ajuns să distrugă vieţile oamenilor“, a declarat Dragnea pentru stiripesurse.ro. 

„Atacul la Curtea Constituţională poate avea şi o conotaţie pozitivă“

Preşedintele PNL, Alina Gorghiu a afirmat, luni, la Realitatea TV, că nu vede motivele pentru care legea conversiei creditelor în franci eleveţieni ar putea fi respinsă de către Curtea Constituţională, ea adăugând că un control timpuriu de constituţionalitate ar putea preîntâmpina alte sesizări de neconstituţionalite, venite din partea băncilor.

„Atacul la Curtea Constituţională poate părea o lovitură, dar poate avea şi o conotaţie pozitivă (...) Faptul că se face un control de constituţionalitate poate uşura parcursul ulterior al legii“, a declarat Alina Gorghiu, adăugând că băncile anunţaseră deja că vor să atace legea la CCR.

În plus, judecătorii Curţii nu ar avea motive întemeiate să declare legea ca neconstituţională. „Am convingerea că legea nu are motiv să pice la CCR. La cum a fost votată legea în plenul Camerei Deputaţilor, ca for decizional, nu văd motive de îngrijorare“, a spus Gorghiu.

Pe de altă parte, preşedintele PNL s-a arătat nemulţumită că Guvernul nu a anunţat mai din vreme intenţia de a ataca legea la Curte şi motivele care stau la baza acestei decizii. „Era poate sănătos ca, înainte de sesizare, să comunice foarte clar de ce fac acest lucru şi care ar fi beneficiile acestei sesizări“, a conchis Gorghiu.

„Mai uşor cu acuzaţiile de blat“

De asemenea, deputatul liberal Daniel Zamfir, iniţiatorul legii privind darea în plată, susţine că oricum băncile ar fi ridicat excepţia de neconstituţionalitate, ceea ce ar fi durat şapte sau opt luni.  

„Guvernul a anunţat că ataca la CCR legea conversiei. Nu cunosc ce elemente de neconstituţionalitate au identificat cei de la Guvern şi cred că ar fi trebuit să le explice înainte de a lua decizia. Ce ştiu sigur este poziţia PNL, exprimată clar în această seară de preşedintele Alina Gorghiu: PNL a votat această lege convins că este constituţionala şi suntem convinşi că aceasta va fi şi decizia Curţii. Ştiu că pentru voi decizia Guvernului vine ca o lovitură, însă, eu cred că nu-şi făcea cineva iluzii ca legea asta n-ar fi ajuns la CCR. La fel ca la DIP (legea dării în plată – n.r.), băncile ar fi ridicat în instanţă excepţia de neconstituţionalitate. Ar fi durat încă vreo şapte sau opt luni până la o decizie a Curţii. Practic, acum perioada se scurtează!“, a scris Zamfir pe Facebook. 

În plus, liberalul Zamfir a vrut să îi asigure pe datornicii în franci că nu este vorba despre „un blat“ între partid şi Guvern, în contextul în care PNL a anunţat ieri că îl susţine pe Dacian Cioloş pentru funcţia de premier.  

„Vă spun cu prietenie, dar şi cu dezamăgire, mai uşor cu acuzaţiile de blat pentru că nu-şi au sensul! Nu e prima dată şi e supărător pentru mine! Garantez că greşiţi profund! E şi lipsit de logică: care ar fi obiectul blatului când oricum atacau băncile la Curte? Iar decizia Curţii eu cred că e aceeaşi şi peste o lună şi peste şapte!“, a mai arătat Zamfir. 

De asemenea, avocatul Gheorghe Piperea consideră că atacarea legii conversiei la CCR de către Guvern, înainte de promulgare, poate scurta timpul până la aplicarea efectivă a legii. „Atacarea legii înainte de promulgare poate scurta cu luni bune de zile termenul efectivităţii legii, căci, după pronunţarea soluţiei de constituţionalitate, preşedintele nu mai poate evita promulgarea, iar banksterii nu mai pot ataca ulterior legea la CCR.  Important de spus: CCR va verifica legea sub toate aspectele, inclusiv acela al potenţialei discriminări între debitorii în CHF şi debitorii în alte valute. Vom şti dacă această idee, strecurată în mintea şi emoţiile oamenilor de cântăreţii în strună ai banksterilor a fost o idee justă sau, dimpotrivă, poluatoare a alianţei debitorilor“, a scris Piperea pe Facebook.