BNR: Norica Nicolai ignoră realitatea şi răspândeşte informaţii false, prin punerea sub semnul întrebării a rezervei de aur

Dan Suciu FOTO Mediafax

Cei care pun sub semnul întrebării rezerva de aur a României ignoră realitatea, sfidează logica economică şi răspândesc informaţii false, susţine purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, ca răspuns la acuzaţiile lansate de europarlamentarul Norica Nicolai, pe care o îndeamnă să consulte documentele publice ale BNR pentru a avea răspunsurile la întrebările pe care le-a ridicat public.

Europarlamentarul ALDE, Norica Nicolai, i-a solicitat sâmbătă guvernatorului BNR Mugur Isărescu să facă publice informaţiile despre plasarea în străinătate a aurului României, motivând că modificările la legea BNR au fost generate de lipsa de transparenţă a Băncii Naţionale.

Drept răspuns, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, respinge ca fiind complet nefondate acuzaţiile cu privire la lipsa de transparenţă a BNR în legătură cu administrarea rezervei internaţionale a României, cu deosebire a rezervei de aur.

„Rapoartele anuale ale băncii, prezentate public începând cu anul 1991, au prezentat în detaliu, în capitole separate, situaţia rezervelor internaţionale ale Românei şi, în cadrul acestora, administrarea rezervei de aur. De mai multe ori în această perioadă, BNR a prezentat public rapoarte speciale privind rezervele internaţionale ale României. Ultimul Raport anual, aferent anului 2017, depus la Parlamentul României în iunie 2018, are un capitol dedicat - Administrarea rezervelor internaţionale (pag. 160 - 167). Pe parcursul acestor pagini sunt prezentate operaţiunile specifice legate de administrarea rezervei (compoziţia valutară, tipurile de operaţiuni, limitele de expunere etc.) şi modul de realizare a obiectivelor strategice. În acest raport există şi un capitol special despre Evoluţia stocului de aur în perioada 1990 – 2017 (pag. 167 – 178), care prezintă sintetic toate detaliile legate de evoluţia rezervei internaţionale de aur în această perioadă”, arată Dan Suciu.

BNR reaminteşte că transferul părţii din rezerva de aur în contul de aur deţinut de BNR la Banca Angliei s-a făcut în perioada aprilie 1999 – martie 2002 cu informarea în prealabil a autorităţilor statului (preşedinţie, guvern, parlament).

„În consecinţă, a acuza lipsa de transparenţă a Băncii Naţionale a României în privinţa acestui subiect înseamnă pur şi simplu ignorarea documentelor oficiale puse în fiecare an la dispoziţia autorităţilor statului şi publicului larg. Ultimul raport anual al BNR se găseşte pe site-ul băncii, ca de altfel toate celelalte rapoarte anuale din ultimii 10 ani. Doamna europarlamentar Norica Nicolai nu trebuie decât să le consulte pentru a avea toate răspunsurile la întrebările pe care le-a ridicat public. Aşa cum am mai menţionat cu alte ocazii, tot pe site-ul băncii se găsesc şi alte materiale explicative în privinţa administrării rezervei de aur”, susţine purtătorul de cuvânt al BNR.

Banca Naţională face un apel către toţi cei care abordează subiecte legate de rezerva internaţională a României să consulte documentele oficiale al băncii, pentru a avea la dispoziţie informaţii detaliate în legătură cu această temă.

„Punerea sub semnul întrebării a rezervei de aur sau a rezervei internaţionale a României nu este doar un semn de ignorare a realităţii, de sfidare a logicii economice şi a practicilor prudenţiale internaţionale, ci o formă de răspândire a unor informaţii false. BNR este o instituţie care face parte din Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) din 2007 şi respectă cu stricteţe toate procedurile internaţionale de verificare şi auditare contabilă. În consecinţă, situaţiile financiare ale BNR, inclusiv cele privind rezervele de aur, sunt audiate (controlate) de o firmă de audit internaţional, pe baza standardelor internaţionale recunoscute. Pe baza acestor verificări şi evaluări, BNR îşi poate îndeplini atribuţiile prevăzute de lege, inclusiv cele de garant al obligaţiilor externe ale statului român şi ale convertibilităţii leului care fac posibile plăţile internaţionale publice şi private ale României”, mai arată Suciu.

Potrivit lui, în ultimul Raport anual, aferent anului 2017, aceste auditări se găsesc menţionate explicit în Capitolul 16 – Situaţiile financiare ale BNR la 31 decembrie 2017, cu reflectarea contabilă a operaţiunilor de administrare a activelor, a valorii totale a rezervei de aur din ţară şi străinătate. Existenţa rezervelor internaţionale, administrarea lor corectă conform standardelor internaţionale certificate anual constituie un element central pentru credibilitatea BNR şi a României pe plan extern.