Asociaţia „Valea Prutului de Nord“ facilitează accesarea Programului Transfrontalier România-Moldova 2014-2020. Ce domenii sunt sprijinite

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Prutului de Nord” a luat  fiinţă la iniţiativa primarului oraşului Săveni, Petru-Relu Tîrzioru, fiind concepută ca o asociaţie de dezvoltare intercomunitară pe malurile Prutului. Aria de acoperire cuprinde două oraşe şi 13 comune din judeţul Botoşani, precum şi oraşele, comunele şi satele din raioanele Edineţ şi Rîşcani din Republica Moldova.

Situarea geografică proiectează Asociaţia de Dezvoltare în cea mai săracă regiune de dezvoltare a României, partea nord-estică a Regiunii Nord-Est, alături de regiunea Nord-Vestică a Republicii Moldova, regiune ce împărtăşeşte acelaşi stadiu de dezvoltare.

Macroeconomic, atât partea Nord-Estică a Regiunii Nord-Est a României cât şi regiunea Nord-Vestică a Republicii Moldova prezintă deficienţe majore în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii de mediu, transport, şcolare, culturale, industriale şi turistice.

Odată cu integrarea României în UE, aceste disparităţi economice s-au accentuat, decalajul dintre partea nord-estică a Regiunii de Nord-Est şi restul regiunilor de dezvoltare a României adâncindu-se şi mai mult, se arată într-un comunicat al Asociaţiei.

Fonduri pentru atenuarea disparităţilor regionale

O situaţie similară se constată şi în Republica Moldova, între dezvoltarea economică şi socială a raioanelor situate în nordul Republicii şi cele situate în centru – în jurul capitalei Chişinău – dar şi în sud – în apropierea portului de la Giurgiuleşti – manifestându-se decalaje majore.

Odată cu semnarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, s-au creat premisele atragerii de fonduri pentru rezolvarea acestor disparităţi, Programul Transfrontalier România – Republica Moldova 2014 – 2020 oferind finanţare proiectelor transfrontaliere pentru derularea de investiţii în următoarele domenii:
** Infrastructură pentru realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare;
** Infrastructură rutieră;
** Infrastructură şcolară;
** Cultură;
** Eficientizare energetică (domeniile public, privat şi iluminat;
** Economie şi turism;
** Social.

Concepută special pentru a satisface criteriile de eligibilitate impuse de o astfel de finanţare, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Valea Prutului de Nord“ îşi propune atragerea de finanţări nerambursabile şi rambursabile menite a reduce disparităţile economice existente momentan.

Investiţiile în infrastructura de mediu, rutieră, în infrastructura socială şi culturală, în domeniul energiei verzi, economic şi al turismului vor contribui la o dezvoltare accelerată a ADI-ului.

Facilităţi pentru infrastructura de mediu

Deoarece ţintele pentru implementarea infrastructurii de mediu în România sunt extrem de clare, iar în cazul unităţilor administrativ teritoriale ce constituie ADI „Valea Prutului de Nord“, au fost de mult depăşite, este imperios necesară atragerea unei finanţări aşa cum este Programul Transfrontalier România – Republica Moldova 2014-2020.

Infrastructura de mediu reprezintă deficienţa majoră constatată la nivelul ADI „Valea Prutului de Nord“ şi doar o abordare holistică, având la bază caracterul transfrontalier, va avea capacitatea de a reduce semnificativ presiunea agenţilor de poluare asupra factorilor de mediu.

Reţea de 550 km pentru alimentarea cu apă

Situaţia dezvoltării sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare în unităţile administrativ-teritoriale ce constituie ADI „Valea Prutului de Nord“ este oarecum similară, deşi România este membră a UE din 2007 şi, cel puţin la nivel teoretic, situaţia în ceea ce priveşte gradul de extindere şi „vascularizare“ a acestor sisteme hidro-edilitare ar fi trebuit să fie mai bună.

Totuşi, investiţiile realizate de fosta URSS în perioada 1980-1990 au dus sistemele centralizate de alimentare cu apă şi canalizare din raioanele Rîşcani şi Edineţ la un nivel de dezvoltare comparabil cu cele din partea stângă a Prutului.

Pentru înlăturarea acestor decalaje, prin Programul Transfrontalier România – Republica Moldova 2014-2020 se propune a se finanţa şi realiza 550 km de sisteme centralizate de alimentare cu apă.

Reţea de 630 km de canalizare şi 43 de saţii de epurare

Dezvoltate în aceeaşi zonă şi urmând acelaşi traseu cu sistemele de alimentare cu apă, sistemele centralizate de canalizare penetrează zona cu o oarecare întârziere, datorată în special lipsei unor finanţări care să permită construcţia simultană a acestor sisteme.

În spiritul ideilor mai sus enunţate, prin Programul Transfrontalier România - Republica Moldova 2014-2020 se propune a se finanţa şi implementa 630 km de sisteme centralizate de canalizare şi 43 de staţii de epurare.

Două poduri rutiere peste Prut

Cel de-al doilea domeniu major de infrastructură ce va primi finanţare prin Programul Transfrontalier România – Republica Moldova 2014-2020 este domeniul rutier.

Va fi finanţată modernizarea drumurilor comunale, săteşti, republicane şi locale – aflate în administrarea autorităţilor publice locale şi raionale – care contribuie direct sau indirect la creşterea gradului de conectivitate între unităţile administrativ-teritoriale aflate în România şi Republica Moldova.

Creşterea directă a gradului de conectivitate dintre unităţile administrativ teritoriale de pe cele două maluri ale Prutului se va realiza şi prin construcţia a două poduri peste râul Prut, unul în oraşul Ştefăneşti – pentru a degreva traficul de pe barajul de la Stânca Costeşti – şi celălalt în comuna Mitoc.

Deşi infrastructura rutieră este dominantă în cadrul judeţului Botoşani, în partea vestică densitatea de drumuri de rang superior este ridicată. În schimb, în zona estică, în care este amplasată şi partea românească a
ADI „Valea Prutului de Nord“, densitatea reţelelor rutiere – atât de rang superior cât şi inferior - este mult redusă, adâncind astfel disparităţile teritoriale vest/est.

Reţelele rutiere care nu respectă direcţia principală nord-vest – sud-est prezintă o morfologie sinuoasă care măreşte considerabil distanţa – timp între nodurile principale, cu consecinţe importante la nivelul schimburilor şi al posibilităţilor de dezvoltare a localităţilor aflate într-o poziţie nefavorabilă.

La nivelul judeţului Botoşani există un singur culoar important est-vest, care traversează şi zona în care este amplasată partea românească a ADI „Valea Prutului de Nord“: axa rutieră Stânca (Ştefăneşti) – Botoşani – Vlădeni (DN 29D şi E58), care are raţiuni comerciale transfrontaliere importante.

Toate drumurile comunale sau săteşti propuse spre modernizare în cadrul prezentului Program Transfrontalier asigură, direct sau indirect, conectarea unităţilor administrativ-teritoriale ce constituie ADI „Valea Prutului de Nord“ cu această axă rutieră: Stânca (Ştefăneşti) – Botoşani – Vlădeni.

Prin procesul de modernizare propus, se asigură un grad de conectivitate crescut cu unităţile administrativ-teritoriale care constituie partea moldovenească a ADI „Valea Prutului de Nord“, lucru ce va duce la sporirea gradului de integrare a unităţilor administrativ-teritoriale aflate de o parte şi de alta a Prutului, la creşterea globală a dezvoltării economice a localităţilor componente, subliniindu-se astfel gradul de dezvoltare integrată transfrontalieră.

Reabilitarea Drumului Republican R7 şi a Drumului European E583

Reţeaua rutieră din raioanele Rîşcani şi Edineţ se află într-o stare similară celei din judeţul Botoşani. Astfel, unul din cele mai importante drumuri, o axă centrală ce asigură traficul transfrontalier între România, Republica Moldova şi mai departe Ucraina, este Drumul Republican R7.

Acesta porneşte de la graniţa cu România, vama Stânca - Costeşti, străbate oraşele Costeşti şi Rîşcani, după care străbate întreg raionul Drochia, de la Sud - Vest la Nord-Est, ajungând în raionul Soroca, la Nistru şi apoi la graniţa cu Ucraina.

Deşi important, starea tehnică a drumului este nesatisfăcătoare, sistemul rutier necesitând reparaţii capitale. De aceea, prin Programul Transfrontalier România – Republica Moldova 2014 – 2020, se propune reabilitarea şi modernizarea drumului republican R7, pe o lungime de 15 km în intravilanul oraşului Rîşcani şi pe o lungime de 7 km în intravilanul oraşului Costeşti.

În raionul Edineţ, un alt drum asigură legătura transfrontalieră cu România şi Ucraina: E583.

Drum european de categorie B, E583 porneşte din drumul european E85, din dreptul localităţii Săbăoani de lângă Roman şi are un traseu ce coincide cu DN28 până la Iaşi. E583 se identifică cu DN24 până la punctul vamal Sculeni, Iaşi, după care urmează traseele drumurilor naţionale: R16 până la Bălţi, M14 până la Edineţ, M8 până la Otaci, după care pe teritoriul Ucrainei E583 poartă numele de R10 şi trece prin Viniţa, până la Jîtomîr.

Toate drumurile propuse spre modernizare din raionul Edineţ realizează direct sau indirect, legătura cu E583 (M14), atât străzile din intravilanul oraşelor Edineţ şi Cupcini cât şi drumurile locale, din localităţile aparţinătoare raionului.

În total, prin Programul Transfrontalier România – Republica Moldova 2014-2020, se vor finanţa 460 km de drumuri.

Investiţii în infrastructura şcolară

Cel de-al treilea domeniu major către care vor fi canalizate investiţiile atrase prin Programul Transfrontalier România – Republica Moldova 2014-2020 este infrastructura şcolară.

În ciuda faptului că în ultimii 20 de ani, în România, s-au făcut investiţii în infrastructura şcolară, în special în cea din zonele rurale, nivelul acesteia este în continuare redus.

Astfel, deşi s-au cheltuit sume importante de bani, majoritatea acestor investiţii nu au fost finalizate (de exemplu, campania de construcţie a 5 campusurilor şcolare rurale, derulată în anii 2007-2008), iar starea infrastructurii şcolare este în continuare deplorabilă.

Investiţiile ce se vor realiza prin Programul Transfrontalier vor viza două direcţii:
** reabilitarea şi/sau extinderea unităţilor de învăţământ existente (grădiniţe, şcoli primare, şcoli gimnaziale şi licee);
** construcţia unor unităţi de învăţământ noi (grădiniţe, şcoli primare, şcoli gimnaziale şi licee).

Un număr mare de primării, atât din partea română a ADI „Valea Prutului de Nord“ cât şi din partea moldovenească au cerut fonduri pentru modernizarea infrastructurii şcolare. Acest fapt conturează, foarte bine, starea actuală a infrastructurii şcolare.

Astfel, din partea română a ADI „Valea Prutului de Nord“, au solicitat fonduri pentru reabilitarea infrastructurii şcolare 12 primării, din raionul Rîşcani 9 primării şi din raionul Edineţ tot 12 primării.

În completarea infrastructurii şcolare, având tot o conotaţie socială, Programul Transfrontalier România – Republica Moldova 2014 – 2020 va finanţa şi reabilitarea sau construcţia şi dotarea unor cămine culturale.

Astfel, din partea română a ADI „Valea Prutului de Nord“, au solicitat fonduri pentru construcţia şi/sau reabilitarea căminelor culturale, 12 primării, din raionul Rîşcani 10 primării şi din raionul Edineţ, 13 primării.

Iluminare stradală cu LED-uri şi energie regenerabilă

O altă suită de investiţii, ce se vor desfăşura în majoritatea unităţilor administrativ teritoriale ce constituie ADI „Valea Prutului de Nord”, atât în partea ei românească, cât şi în cea moldovenească, o constituie investiţiile în energie verde, regenerabilă.

Astfel, în majoritatea unităţilor administrativ teritoriale, de o parte şi de alta a Prutului, se va reabilita, extinde şi moderniza iluminatul public stradal, folosindu-se corpuri de iluminat cu tehnologie LED, care au randamente superioare şi realizează economii importante de energie electrică.

Tot prin Programul Transfrontalier România – Republica Moldova 2014-2020 va fi finanţată realizarea unor parcuri eoliene şi fotovoltaice în comuna Vlăsineşti dar şi instalaţia de producere a biogazului şi valorificare a acestuia în instalaţii combinate de căldură şi energie electrică, de 665.000 KWh/an, propusă spre finanţare în oraşul Săveni.

Dezvoltare turistică la Stânca şi Costeşti

O altă categorie importantă de investiţii ce se doresc a fi finanţate prin Programul Transfrontalier România – Republica Moldova 2014-2020 este turismul. Astfel, principalele investiţii se vor realiza, de o parte şi de cealaltă a lacului Stânca – Costeşti, în oraşele Stânca şi Costeşti.

În localitatea Stânca, parte a oraşului Ştefăneşti,se doreşte amenajarea plajei şi a punctelor de agrement: caiac canoe, schi nautic, pensiuni etc., iar în oraşul Ştefăneşti se doresc a fi valorificate apele sulfuroase prin construirea unei staţiuni de tratament cu circa 50-60 locuri şi înscrierea în circuitul staţiunilor balneo-climaterice.

De partea cealaltă a lacului de acumulare de la Stânca – Costeşti, în oraşul Costeşti, se doreşte realizarea unei zone de agrement care să includă un camping de aproximativ 1 ha, un restaurant cu terasă, căsuţe de camping din lemn, bărci, hidrobiciclete, teren de sport multifuncţional şi o plajă cu nisip dotată cu mobilier de plajă.

Obiective industriale ambiţioase

Autorităţile publice locale care au pus bazele  ADI „Valea Prutului de Nord“ doresc ca, prin finanţarea asigurată de Programul Transfrontalier România - Republica Moldova 2014-2020, să finanţeze şi o serie de investiţii industriale.

Astfel, în partea românească a ADI „Valea Prutului de Nord“, următoarele primării doresc să realizeze investiţii industriale:
** În oraşul Săveni: platformă industrială pe care seva afla o fabrică de procesare a produselor vegetale şi animale (fabrică de ulei);
** În oraşul Ştefăneşti: platformă industrială pe care se va afla o fabrică de procesare a peştelui;
** În comuna Ripiceni: construcţia unui depozit de cereale pe 1.295 mp;
În raionul Rîşcani, investiţiile industriale propuse de primării sunt:
** În comuna Văratic: o staţie de sortare şi ambalare mere;
** În comuna Zăicani: un depozit de cereale;
** În comuna Duruitoarea Nouă: o staţie de sortare şi ambalare a fructelor, două frigidere cu capacitatea de 1.000 de tone, un utilaj pentru ambalarea fructelor, o maşină şi o linie de spălare/sortare a merelor, tăiere cubuleţe, felii, decojitoare manuale/automate.

De asemenea, în satul Terebna din raionul Edineţ se va realiza o linie de brichetare şi piletare a biomasei.

Magistrală de gaz pentru platformele industriale

Prin Programul Transfrontalier România – Republica Moldova 2014, va fi finanţată magistrala de gaz ce va porni din municipiul Botoşani şi va ajunge în oraşul Săveni, unde va alimenta o platformă industrială pe care se va afla o nouă fabrică de procesare a produselor vegetale şi animale.

Magistrala de gaz se va îndrepta apoi spre Coţuşca, dar şi spre oraşul Ştefăneşti, fiind construită de-a lungul Drumului Naţional, unde va alimenta, o altă platformă industrială, ce va conţine o fabrică de procesare a peştelui.

„Şocul economic, cea mai bună soluţie“

Avantajul incontestabil al acestei finanţări, este de a rezolva simultan mai multe probleme, acţionând, de asemenea, în două zone geografice diferite, aflate de o parte şi de cealaltă a Prutului şi asigurând, cu adevărat o integrare transfrontalieră omogenă a zonei.

Este o finanţare deosebită, cu un mod de acţiune de tip „şoc economic“, ce reprezintă cea mai bună soluţie pentru această zonă. Se vor rezolva astfel disparităţile economice, dintre oraşele şi comunele ce au constituit ADI „Valea Prutului de Nord“ şi restul regiunilor României, mai dezvoltate economic.

Luând în considerare situaţia geo-politică din regiune şi angajamentul ferm al UE de a oferi ajutor financiar masiv şi de urgenţă celor trei state ex-sovietice care doresc să adere la Uniunea Europeană şi NATO, considerăm că nu putea fi un moment mai oportun pentru crearea şi atragerea de fonduri europene pe Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Prutului de Nord“, se mai arată în comunicatul Asociaţiei.