În timp ce gazele pentru români sunt supraimpozitate, cele pentru export sunt scutite

La 1 an de la intrarea în vigoare a Ordonanţei Guvernului 7/2013 privind supraimpozitarea veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, constatăm că în timp ce au crescut nenumărate taxe în România, s-au pierdut cca. 4,4 mil euro din neimpozitarea gazelor exportate în Ungaria.

În primăvara anului 2012 Guvernul Ungureanu demara o Ordonanţă de Urgenţă pentru supraimpozitarea veniturilor excepţionale, care urmau a fi obţinute de către companiile producătoare de gaze, urmare a aplicării calendarului de dereglementare a preţului gazelor din producţia internă şi constituirea unui fond pentru clienţii vulnerabili.

În acest sens Ministerul Finanţelor a elaborat o formă iniţială de proiect de ordonanţă de urgenţă privind instituirea contribuţiei societăţilor din sectorul energetic pentru susţinerea financiară a consumatorilor vulnerabili în urma dereglementării preţurilor la gaze naturale şi energie electrică. Proiectul prevedea că aceste companii sunt obligate la plata unei contribuţii de 50-100% din veniturile suplimentare realizate urmare a liberalizării preţului la gazele naturale. Prevederile urmau să fie aplicate odată cu calendarul de liberalizare a preţurilor.

Baza impozabilă o constituiau veniturile suplimentare pe care operatorul economic le obţine ca efect al dereglementării preţului, venituri realizate din exploatarea capacităţilor de producţie existente, inclusiv din exploatarea investiţiilor iniţiate înainte de intrarea în vigoare a ordonanţei şi care vor fi puse în funcţiune ulterior, din care se scade valoarea investiţiilor de extindere, retehnologizare sau reabilitare efectuate la capacităţile existente în producţie la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, dar nu mai mult de 30% din veniturile suplimentare realizate.

Conform art 3 din proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind instituirea contribuţiei operatorilor economici din sectorul energetic pentru susţinerea financiară a consumatorilor vulnerabili:

„Veniturile suplimentare rezultate din comercializarea gazelor naturale se determină pe baza următoarei formule de calcul:

Vs=Qc x (Pc-Pp) + Qnc x (Pnc – Pp) + Qe x (Pe-Pp)

Unde:

Vs – venit suplimentar

Qc – cantitatea de gaze naturale din producţia internă, livrată şi facturată, destinată consumului casnic (MWh)

Pc – preţul de vânzare al gazelor naturale din producţia internă, livrată şi facturată, destinate consumului casnic (lei/MWh)

Pp – preţul prag stabilit (45,71 lei/Mwh)

Qnc – cantitatea de gaze naturale din producţia internă, livrată şi facturată, destinată consumului non casnic (MWh)

Pnc – preţul de vânzare al gazelor naturale din producţia internă, livrată şi facturată, destinate consumului non casnic (lei/MWh)

Qe – cantitatea de gaze naturale din producţia internă, livrată şi facturată la export (MWh)

Pe – preţul de vânzare al gazelor naturale din producţia internă, livrată şi facturată la export (lei/MWh)

Fondurile astfel obţinute se virau într-un fond special destinat consumatorilor vulnerabili

 Ideea a preluat-o şi Guvernul Ponta, care aproba OG 7/2013 privind Instituirea impozitulul asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, eliminând obiectul de a constitui un fond pentru clienţii vulnerabili şi aplicarea supraimpozitării pentru gazele exportate.

Conform Art. 2 din OG 7/2013 aprobată:

(1)               Operatorii economici, inclusiv filialele acestora şi/sau operatorii economici aparţinând aceluiaş grup de interes economic, care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din România pe teritoriul naţional, în marea teritorială, în zona economică exclusivă a României din Marea Neagră, sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, impozit stabilit în condiţiile prezentei ordonanţe.

(2) Impozitul prevăzut la alin. (1) este de 60% din veniturile suplimentare, aşa cum acestea sunt determinate potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta ordonanţă, din care se deduc redevenţele aferente acestor venituri, precum şi investiţile în segmentul upstream.

Modificarea pe ultima sută de metrii a textului Ordonanţei privind supraimpozitarea veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale a determinat scutirea supraimpozitării gazelor exportate, ca diferenţă între preţul prag şi preţul gazelor vândut la export.

În anul 2013 s-a desfăşurat exportul de gaze intercomunitar spre Ungaria, folosind rezervarea în SNT a capacităţii de backhaul şi încheierea unor contracte de vânzare cumpărare gaze în Ungaria şi România. Deoarece ANRE nu a făcut public exportul intercomunitar de gaze naturale din Romania spre Ungaria, estimăm o cantitate de 60 mil mc de gaze care au fost exportate prin aceasta tehnică în anul 2013.

Backhaul este procedura de rezervare a capacităţii virtuale într-un punct fizic, pentru a asigura curgerea virtuală a gazelor în sens invers.

Backhaul-ul este doar un serviciu specific activităţii de transport, un instrument comercial care permite curgerea virtuală (comercială) în sens opus curegrii fizice efective. Dar, acest serviciu este precedat de operaţia efectivă de tranzacţionare (de export, aşa cum impropriu este folosită în vorbirea curentă) a gazelor din România spre Ungaria, el trebuie să fie însoţit de contracte de vânzare cumpărare între companii din ţările respective (în general) şi de o procedură de swap.

Swap-ul de gaze naturale este un schimb de gaze care prezintă caracteristici diferite, între două sau mai multe puncte. Deoarece în situaţia României nu se putea realiza transportul propriu-zis al gazului (fizic) din România spre Ungaria s-au realizat swap-uri, astfel încât gazul livrat în sistemul de transport din producţia internă este „schimbat  virtual” cu o cantitate de gaz din import intercomunitar, considerându-se că au intrat în România gaze din import şi au ieşit gaze din producţia internă.

Schema de aplicare a tranzacţilor intercomunitare virtuale se găseşte detaliată http://dumitruchisalita.ro/2013/12/27/exportul-de-gaze-intercomunitar/

În anul 2013 Producătorul de gaze 1 a vândut gaze către un Furnizor intermediar A, estimăm  o cantitate de gaze de 636.000 MWh/an (60 mil mc/an) cu un preţ de 68,2 lei/MWh (preţ care este conform Calendarului de liberalizare stabilit de Guvern), astfel Producătorul 1 încasează  de la Furnizorul 1 la preţul prag stabilit în Ordonanţa de urgenţă (45,71 lei/Mwh), 29.071.560 lei şi un venit suplimentar anual de 14.367.720 lei (ca diferenţă între preţul de vânzare a gazelor în anul 2013 şi preţul prag stabilit de OG7), din care 8.620.344 lei intră în Bugetul de Stat ca impozit suplimentar conform OG7/2013.

Furnizorul A a realizat un export intercomunitar   prin contracte de vânzare, acord de swap şi un contract de backhaul cu   TRANSGAZ, în Ungaria, unde preţul de comercializare pe piaţă a fost de cca.   108 lei/MWh. Astfel, Furnizorul A a câştigat 24.804.000 lei, iar   statul Ungar încasează 6.697.080 lei din TVA.

Începând cu 1 februarie 2014 prin deschiderea sensului de curgere dinspre România spre Ungaria, cantitatea de gaze exportată intercomunitar poate să crească semnificativ prin încheierea cu TRANSGAZ a unor contracte de reverse flow în regim ferm ( cca. 10.000 mc/h) şi intreruptibil până  la cantităţi de  1 mld mc/an.

În aceste condiţii:

- Producătorul 1 va încasa de la Furnizorul A la pretul prag stabilit în Ordonanţa de urgenţă (45,71 lei/Mwh), 484.526.000 lei şi un venit suplimentar anual de 278.674.000 lei (la preţul conform Calendarului de liberalizare stabilit de Guvern), din care 167.204.000 lei intră în Bugetul de Stat ca impozit suplimentar conform OG7/2013.

- Furnizorul A poate şă câştige prin plasarea acestor gaze în Ungaria, într-un an 246.980.000 lei, iar statul Ungar încasează 66.684.600 lei din TVA.

Preţul gazelor naturale exportate din România pentru piaţa din Ungaria, la nivelul stabilit prin  Calendarului de liberalizare aprobat de Guvern, este un preţ de dumping pentru piaţa din Ungaria, ceea ce impune luarea unor măsuri specifice. Astfel, supraimpozitarea diferenţelor de preţ între preţul mediu al ultimului an de vânzare a gazelor în ţara de desfacere (am estimat acest preţ pentru anul 2013 în Ungaria ca fiind 96 lei/MWh) şi preţul de referinţă al gazelor din producţia internă prevăzut de OG 7 (45,71 lei/MWh) exista posibilitatea de a se împărţi aceste venituri între Furnizorul A şi Statul Român.

În realitate Furnizorul A cu sediul în România achiziţionează aceste gaze din România şi le vinde Furnizorului B din Ungaria (societate care are acelaşi acţionar ca şi Furnizorul A), la un adaus nesemnificativ, estimat la 0,7 lei/Mwh, ceea ce face ca societatea cu sediul în România, să deţină o cifră de afaceri mică în România şi profitul să fie transferat în Ungaria, la Furnizorul B (este doar un scenariu).

*) Estimat

**) Previziuni

În situaţia în care nu se elimina din Ordonanţa 7/2013 Instituirea impozitulul asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale prin supraimpozitarea gazelor exportate, România ar fi putut aduce în anul 2013 în plus cca. 4,4 mil Euro la bugetul de stat, iar în anul 2014 s-ar putea obţine până la 63,5 mil Euro.

Acest text a fost publicat pe www.dumitruchisalita.ro.