Fondurile de investiţii, o alternativă profitabilă pentru banii tăi

Auzim frecvent despre fonduri de investiţii, dar mulţi dintre noi nu ştim prea bine ce înseamnă acestea. Poate părea curios, dar fondurile deschise de investiţii, disponibile pe piaţa românească, sunt dintre cele mai simple fonduri cunoscute astăzi în lume. Ele nu sunt deloc sofisticate, sunt produse financiare de bază şi pot reprezenta o alternativă la depozitele bancare, la asigurările de viaţă sau alte produse care ne sunt mai la îndemână.

Ce presupun, mai exact, aceste fonduri de investiţii? Sunt portofolii colective administrate de specialişti care urmează o politică investiţională, adică plasează economiile tale în diverse instrumente financiare, cu grad diferit de risc, astfel încât să obţină o creştere a capitalului investit. Odată ce banii tăi ajung într-un astfel de fond, te poţi considera investitor. 

Creşterea sumei investite se reflectă în preţul unităţii de fond, care în limbaj specific este VUAN (valoarea unitara a activului net), iar investitorul primeşte un număr de unităţi de fond rezultat din suma investită raportată la preţul zilei respective. Astfel, investitorul va deţine un portofoliu de unităţi de fond pe care şi le poate evalua zilnic, urmărind VUAN-ul pe site-ul societăţii de administrare. 

Există patru mari categorii de fonduri mai populare: monetare şi de obligaţiuni, care au profil de economisire/investiţie, cu risc scăzut şi mediu, şi fonduri diversificate şi de acţiuni, cu potenţial de creştere mai mare, dar şi cu risc ridicat, proporţional cu potenţialul de câştig. Pe principiul „nu rişti, nu câştigi“. De asemena, există o a cincea categorie, alte tipuri de fonduri, unde se regăsesc fonduri care nu se pot încadra în cele patru tipuri menţionate mai sus.

Fondurile monetare şi cele de obligaţiuni plasează resursele în depozite bancare, certificate de depozit, obligaţiuni, titluri de stat şi altele, iar fondurile diversificate şi cele de acţiuni investesc preponderent în actiuni şi în alte instrumente ale pieţei monetare şi de obligaţiuni. 

Iată cum se împart sumele investite de consumatorii români în funcţie de tipul de fond: 

Fondurile de investiţii în care românii aleg să investească

Sursa: date disponibile pe www.aaf.ro

Graficul de mai sus ne arată că românului nu-i place să rişte, ceea ce nu este neapărat un lucru rău. Investitorul local are mai multă încredere în fonduri cu risc scăzut şi mediu, cum este cazul fondurilor monetare şi cele de obligaţiuni. Aici se simte el cel mai confortabil. 

Banii tăi, o preocupare permanentă a administratorului şi a reglementatorului 

Administratorul fondului, adică cel care se ocupă să plaseze banii tăi în diverse instrumente financiare, trebuie să se supună unor reguli stricte de transparenţă. Adică este obligat să pună la dispoziţia investitorilor documentele esenţiale ale fondurilor, VUAN-ul zilnic, rapoarte şi situaţii semestriale, anuale, informări şi altele. Practic, tu vei şti în orice clipă ce se întâmplă cu banii tăi. 

În plus, legislaţia şi reglementările în vigoare sunt în prezent foarte stricte, tocmai pentru a proteja investitorii şi pentru a le oferi un tratament egal. 

Iată doar câteva dintre entităţile care veghează zilnic la desfăşurarea activităţii fondurilor de investiţii: 

Sursa: OTP Asset Management Romania SAI SA

Riscul este controlat

Pentru a controla riscul investiţiei, legislaţia este cea care impune limitări investiţionale fondului. Astfel că managerul de portofoliu trebuie să respecte limitele de expunere pe un emitent (de exemplu, maximum 5% expunere pe un emitent de acţiuni sau de obligaţiuni) şi nu are voie plaseze mai mult de 20% din activul fondului în depozite la o singură bancă. Pe principiul „nu ţine toate ouăle în acelaşi coş“. O diversificare prudentă a unui portofoliu variat de active diminuează semnficiativ riscul nerecuperarii investiţiei în comparaţie cu expunerea individuală pe un singur instrument.

De la an la an, piaţa fondurilor de investiţii din România a căştigat teren în faţa depozitelor, investitorii fiind interesaţi de diversificarea economiilor/investiţiilor, de a realiza câştiguri pe o piaţă în scadere a dobânzilor (cum este cazul depozitelor) şi, nu în ultimul rând, de flexibilitate şi uşurinţă în gestionarea banilor. 

Articol elaborat cu sprijinul OTP Asset Management