BNR: România are cei mai puţini kilometri de autostradă din Europa, raportat la suprafaţa ţării

România avea, în anul 2014, cei mai puţini kilometri de autostradă din Europa, raportat la suprafaţa ţării, de 20 de ori mai puţin decât Germania, iar de trei ani am reuşit să mai inaugurăm abia puţin peste 100 de kilometri.

Astfel, în anul 2014, România avea doar 644 km sunt de autostradă, de 20 de ori mai puţin ca în Germania, care avea 12.917 km de autostradă, de 18 ori mai puţin decat Franţa (11.465), de 10 ori mai puţin decât Italia (6.726), mai puţin de jumătate din km de autostradă construiţi în Polonia, de aproape 3 ori mai puţini decât în Ungaria, mai puţin cu 107 km decât Cehia, arată un studiu al Băncii Naţionale Române (BNR), referitor la aderarea României la zona euro.

Din 2014 până în prezent, doar 104 kilometri noi de autostradă au fost deschişi, România reuşind să ajungă la 748 de kilometri de autostradă.

În schimb, conform ultimelor date publice pentru celelalte state, Bulgaria ajunsese în 2016 la 776,87 km, Cehia la 1.250 km de autostradă în 2017, Germania la 12.993 km, în 2016, Franţa la 11.882 km în 2014, Italia 6.758 km, Ungaria 1.400 km în 2013, iar Polonia la 3.274 km în ianuarie 2016.

Foto: BNR

Fonduri europene irosite                                                                              

Programul Operaţional Sectorial Transport a realizat cel mai mare deficit din absorbţia fondurilor europene din cadrul financiar 2007-2013, România pierzând aproape un miliard de euro din alocare, potrivit datelor publicate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE) privind stadiul absorbţiei la finalul lunii februarie 2017.

Economiştii BNR sunt şi mai pesimişti, spunând că rata de absorbţie a României în perioada 2007-2013 putea fi mai ridicată dacă prin Programul Operaţional Transport se puteau atrage toţi banii europeni alocaţi. Potrivit lor, România a pierdut chiar două miliarde euro din fonduri alocate pentru acest domeniu aferent perioadei 2007-2013.

Aceast fapt întârzie integrarea în reţelele europene de transport, frânează investiţiile străine directe şi afectează negativ rata de creştere economică, spun ei.

Potrivit BNR, rămânerea în urmă din punctul de vedere al infrastructurii rutiere de data aceasta se vede şi din tabelul care arată numărul de kilometri de autostradă în ţări selectate din UE. Pentru a avea un proces de catching-up rapid, specialiştii în macro-economie recomandă ţărilor în tranziţie să-şi dezvolte infrastructura. Investiţiile publice au crescut în ultimii ani, conştientizându-se faptul că modernizarea economiei presupune autostrăzi, reţele de telecomunicaţii, extinderea şi diversificarea serviciilor de intermediere financiară, utilităţi publice adecvate etc.

Investiţii mari, dar tot nu avem autostrăzi

Economiştii BNR susţin că cifrele privind investiţiile pot fi înşelătoare. Potrivit lor, dacă în perioada 2005- 2008 ponderea investiţiilor publice în PIB a fost în România de peste 5% din PIB, ea a fost de numai 4% în Polonia, în jur de 5% în Cehia, sau între 3-5% în Ungaria.

Şi, cu toate acestea, cifra pentru România nu s-a materializat nici pe departe în infrastructura mare, adică autostrăzi, căi ferate, complexe portuare, sisteme de irigaţii şi lucrări funciare, susţine BNR.

Potrivit economiştilor, România este statul din UE care se află la cea mai mare distanţă faţă de standardele de referinţă ale Germaniei (ca cea mai performantă economie din Uniune), mai ales în ceea ce priveşte infrastructura şi nu numai.

Dezvoltarea infrastructurii, o urgenţă

Economiştii BNR recomandă autorităţilor dezvoltarea infrastructurii ca o urgenţă. „Aici nu este vorba de «ştiinţa rachetelor», ci de eforturi care ar trebui să se concretizeze în interesul public. Dacă avem în vedere existenţa fondurilor europene alocate în acest scop şi ce s-a realizat până în prezent în acest domeniu, ne dăm seama de capacitatea slabă a instituţiilor cu prerogative în acest domeniu, de guvernanţă publică slabă în Romania”, susţin economiştii BNR.

Ei recomandă, de asemenea, dezvoltarea infrastructurii, care să lege organic regiunile ţării între ele şi să facă legăturile cu principalele rute de transport europene şi dezvoltarea de proiecte în ceea ce priveşte infrastructura de transport.

„Absorbţia fondurilor europene trebuie să fie cât mai bună, cantitativ şi calitativ. România îşi poate construi infrastructura de care are acută nevoie, poate dezvolta avantaje competitive cu ajutorul fondurilor europene”, subliniază economiştii BNR.

90 de kilometri noi în acest an

În prezent, România a ajuns la 748 de kilometri de autostradă, după ce în acest an a mai fost deschis un tronson de 15 kilometri de pe Autostrada Vestului. Acesta a fost singurul petic de autostradă deschis în ultimii doi ani.

În acest an, autorităţile şi-au propus darea în folosinţă a 90 de kilometri de autostradă.

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat, în luna februarie, că firmele de construcţii vor termina în acest 90,23 kilometri de autostradă şi 45 de kilometri de variante ocolitoare şi vor finaliza modernizarea a 275 kilometri de drumuri naţionale.

Declaraţia sa a fost susţinută şi de directorul general al Companiei Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Ştefan Ioniţă, care a precizat că acest obiectiv este unul realizabil, aproape jumătate din această distanţă fiind reprezentată de centuri ocolitoare, rezultat care va fi obţinut în condiţiile atragerii de fonduri europene şi a rezolvării unor probleme birocratice.

Cu exact un an în urmă fostul şef al Companiei, Cătălin Homor promitea şi el că vor fi deschişi 80- 90 de kilometri.