Trei factori care pot trage în jos puterea de cumpărare a românilor pe rezidenţial

Piaţa imobiliară s-a bucurat anul acesta de o activitate intensă de tranzacţionare, însă entuziasmul cumpărătorilor s-a mai potolit în ultima perioadă.

Jucătorii din imobiliare – inclusiv cei din domeniul rezidenţial – recunosc că 2017 a fost, probabil, cel mai bun an de la declanşarea crizei economice încoace, fiind caracterizat atât de o încredere solidă din partea cumpărătorilor de locuinţe, cât şi de un optimism al dezvoltatorilor şi al investitorilor din domeniu. Spre final de an, însă, avântul pieţei tinde să se mai potolească, odată cu profilarea la orizont a unor factori ce au potenţialul de a tempera cererea în perioada următoare. Exact aceşti factori sunt prezentaţi, în cele de mai jos, de Imobiliare.ro.

1. Creşterea ROBOR                      

Dacă până nu demult majoritatea creditelor pentru locuinţe se făceau în valută (în special euro), în ultimii cinci ani această piaţă a ajuns să fie susţinută din plin de cele în moneda naţională. Datorită avantajului eliminării riscului valutar, împrumuturile în lei au fost promovate atât de Banca Naţională Română (BNR), cât şi de băncile comerciale din piaţă. Evoluţia indicelui ROBOR la trei luni – folosit adesea ca etalon în stabilirea dobânzilor la creditele pentru populaţie – arată însă că cei care au sau intenţionează să contracteze un credit în moneda naţională nu sunt scutiţi de riscurile instabilităţii financiare. Astfel, în decurs de un an, indicele ROBOR, folosit la calcularea ratelor pentru împrumutaţii în lei, s-a triplat, ajungând de la 0,73% în noiembrie 2016, la 2,19% în prezent. Este evident că această impredictibilitate a costurilor unui credit imobiliar sau ipotecar poate diminua entuziasmul românilor de a se angaja la plata unui credit „cu bătaie lungă”, cum este cel pentru casă.

2. Epuizarea fondurilor Prima Casă

Un alt factor ce afectează cererea pentru locuinţe pe final de an este epuizarea fondurilor alocate pentru programul Prima Casă (după consemnarea unui volum-record de solicitări în prima parte a anului, e adevărat). În contextul în care, în ultimul trimestru al anului, preţurile apartamentelor din Capitală s-au înscris pe un trend descendent, Dorel Niţă, Head of Data and Research în cadrul Imobiliare.ro şi Project Manager AnalizeImobiliare.ro, este de părere că „cel mai mare impact asupra pieţei l-a avut faptul că programul Prima Casă şi-a epuizat deja bugetul pentru acest an”. Dat fiind că Guvernul a stabilit, la finele lui 2016, o strategie pe cinci ani de finanţare a programului guvernamental, este de aşteptat ca activitatea de tranzacţionare să se regleze odată cu alocarea fondurilor pe anul viitor.

3. Aprecierea euro

Nu în ultimul rând, un factor ce afectează puterea de cumpărare a celor care vor să achiziţioneze o locuinţă este aprecierea euro, în detrimentul leului. Mai exact, moneda europeană a ajuns în prezent la circa 4,65 de lei, faţă de aproximativ 4,56 de lei la începutul lunii ianuarie. Influenţa cursului valutar nu mai este resimţită atât de puternic ca în trecut, când românii contractau preponderent împrumuturi în euro, însă ea are încă importanţă, atât pentru cumpărători, cât şi pentru bănci. Asta pentru că preţurile locuinţelor sunt exprimate, de obicei, în euro, însă costul real, în lei, poate varia semnificativ în funcţie de cursul valutar.

„Deprecierea leului în faţa euro are, deocamdată, un impact redus asupra pieţei rezidenţiale în general (…). Nu am înregistrat o scădere a cererii, ca urmare a deprecierii leului, în cele peste 15 proiecte rezidenţiale pe care le avem în portofoliu şi, dacă există anumite blocaje în piaţă, pe anumite segmente sau zone, poate fi şi un efect al epuizării fondurilor Prima Casă. Începutul anului viitor, după ce vor fi alocate fondurile de Prima Casă aferente 2018, poate fi o perioadă mai bună pentru evaluarea situaţiei din piaţa rezidenţială şi a efectelor creşterii ROBOR şi ale deprecierii monedei naţionale”, spune Gabriel Voicu, director divizia New Homes în cadrul Coldwell Banker Romania.