INFOGRAFIE Harta preţurilor imobiliare: casele noi  se ieftinesc, cele vechi se scumpesc. Constructorii au frânat creşterea economică din 2013

Cumpărătorii de apartamente din blocurile vechi au dinamizat piaţa imopbiliară la început de an

Vânzătorii afişează preţuri mai mari la apartamentele vechi pentru că statul impulsionează cererea prin continuarea programului „Prima Casă“, iar locuinţele noi sunt încă prea scumpe.

Preţul mediu al locuinţelor din cele mai importante cinci oraşe din ţară a crescut în februarie pentru a doua lună consecutiv, pe fondul scumpirii apartamentelor vechi şi al ieftinirii celor noi.

Potrivit administratorilor portalului imobiliare.ro, media generală a preţurilor a crescut cu 1,8% până la 919 euro/mp.

„După un 2013 în care apartamentele scoase la vânzare în întreaga ţară s-au ieftinit mai mult decât în 2011 şi 2012 la un loc (cu 8,2%, faţă de 4% şi, respectiv, 1,3%), la începutul lui 2014 piaţa dă semne de revenire“, potrivit unui studiu al portalului imobiliar.

„Noul an a început pe un ton neaşteptat de optimist pentru piaţa rezidenţială autohtonă. Construcţia de noi locuinţe promite să ia avânt, pornind de la premisa unei cereri robuste din partea cumpărătorilor, al căror acces la finanţare a fost facilitat de către stat“, explică administratorii portalului.

Bucureşti: scade media preţurilor

În Bucureşti, preţul mediu solicitat de proprietari este de 1.058 de euro pe metru pătrat util, cu 0,3% mai puţin decât în ianuarie şi cu 3,7% sub media din februarie 2013.
Apartamentele vechi s-au scumpit în ultima lună cu 0,4%, de la 987 la 991 de euro pe metru pătrat util, în timp ce locuinţele noi s-au ieftinit cu 1,9%, până la un nivel de 1.163 de euro/mp.

Braşov: proprietarii cer mai mult

În Braşov, valoarea medie de listare pentru locuinţele noi şi vechi a crescut cu 1,3%, de la 822 la 833 de euro/mp. Tendinţa ascendentă a fost dictată în mod exclusiv de vânzătorii de apartamente vechi, care au urcat preţurile cu 2,4%, de la 808 la 827 de euro/mp.
Unităţile din ansamblurile rezidenţiale noi de la Braşov s-au ieftinit în februarie cu 3,3%, de la 901 la 871 de euro/mp.

Cluj-Napoca: cele mai dinamice cotaţii

Preţurile apartamentelor din Cluj-Napoca au crescut cel mai mult, cu 5,4%, la 862 de euro/mp. Faţă de perioada similară a anului trecut a fost consemnată o scădere cu 4,8%. Apartamentele vechi au înregistrat în februarie o creştere de preţ de 0,3% , de la 978 la 981 de euro/mp.
Dintre toate marile oraşe analizate, Clujul este singurul în care vânzătorii de apartamente noi au majorat preţurile în ultima lună, avansul fiind de 6,9% (de la 715 la 764 de euro/mp).

Constanţa: media locală scade uşor

În Constanţa, valoarea medie de listare pentru apartamentele noi şi vechi scoase la vânzare s-a diminuat cu 0,5% în februarie, de la 853 la 849 de euro/mp. Datele arată că apartamentele vechi s-au scumpit cu 0,6% (de la 837 la 842 de euro/mp), iar cele noi au consemnat un declin de 1,8% (de la 891 la 875 de euro/mp).

Iaşi: cea mai mare ieftinire la casele noi

Şi în Iaşi, la fel ca în Bucureşti, proprietarii au ajutat preţurile în februarie faţă de ianuarie, în acest caz cu un procent de 1,8%, de la 820 la 805 euro/mp. Şi aici, locuinţele vechi s-au scumpit (cu 1,1%, de la 746 la 754 de euro/mp). Pe segmentul unităţilor locative nou-construite, Iaşiul a înregistrat cea mai mare scădere, de 6,3%, de la 971 la 910 euro/mp.
Tot o scădere a fost raportată şi la Timişoara, cu 0,2%, de la 807 la 805 euro/mp. Timişoara este singurul oraş unde preţurile sunt mai mari, la o diferenţă de 2,3%.

Constructorii şi bancherii au frânat creşterea economică din 2013

Agricultura, industria, tranzacţiile imobiliare, serviciile şi sectorul IT&C au impulsionat creşterea economică de anul trecut, în timp ce construcţiile, comerţul şi intermedierile financiare au frânat-o, reiese din raportarea detaliată privind evoluţia Produsului Intern Brut (PIB), comunicată ieri de Institutul Naţional de Statistică.

Media generală a creşterii economice din 2013, de 3,5%, este asigurată în principal de industrie, care contribuie cu 2,3% şi deţine cea mai mare pondere în PIB (30%), urmată de agricultură, cu o contribuţie de 1,1% şi o pondere în PIB de 5,6%. De cealaltă parte, construcţiile (pondere de 7,9% în PIB), comerţul (10,9%) şi intermedierile financiare (2,2%) au avut o contribuţie negativă, de câte 0,1% fiecare, la creşterea economică.

PIB-ul, cu 5,5 miliarde de lei peste cel estimat

Potrivit INS, Produsul Intern Brut a fost, în 2013, de 631,13 miliarde de lei, echivalentul a 143,1 miliarde de euro, respectiv a 190 de miliarde de dolari SUA. Suma este cu 5,5 miliarde de lei mai mare decât cea pe care Guvernul a fundamentat bugetul de stat pe anul 2013, şi este pentru prima dată când PIB-ul oficial, comunicat de INS, este mai mare decât cel estimat de Executiv.

În trimestrul IV din anul trecut, PIB-ul a crescut cu 1,5% faţă de trimestrul anterior şi cu 5,2% faţă de acelaşi trimestru din 2012.

Pentru 2014, prognozele de creştere economică oscilează între 2,2% şi 2,5%, dar majoritatea organismelor tind să-şi îmbunătăţească estimările.