Cel mai bun lemn pentru construcţii. De unde trebuie recoltat şi ce esenţe sunt recomandabile pentru case

Cel mai bun lemn pentru construcţii. De unde trebuie recoltat şi ce esenţe sunt recomandabile pentru case

Casele din lemn cu "buştenii" la vedere sunt din nou la modă

Cel mai bun lemn pentru cosntrucţii. După o lungă perioadă în care a fost considerat periculos – fiind uşor combustibil –, lemnul a revenit în forţă şi acum este una dintre vedetele materialelor de construcţii. Vă prezentăm principalele criterii după care se alege cel mai bun lemn pentru construcţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Este uşor de manevrat şi uşor de modelat, dar este din ce în ce mai scump. Cel mai bun lemn pentru construcţii se găseşte din belşug în România, trebuie doar să fii atent la caracteristicile tehnice ale materialului ales.

Cel mai bun lemn pentru construcţii. Principalele calităţi

Lemnul are o serie de proprietăţi specifice care-l deosebesc de alte materiale de construcţii. Densitatea lui variază între 0,40 g/cm3 şi 1,29 g/cm3.

Duritatea lemnului este în raport direct cu densitatea. Astfel esenţele uşoare sînt şi cele mai puţin dure (pinul, plopul, salcia, molidul), iar cele grele se caracterizează printr-o duritate sporită (cornul, guaiacul, merişorul).

Când e foarte uscat, lemnul e rău conducător de electricitate, dar când e îmbibat cu apă devine conductibil.

Lemnul este cel mai bun material izolant natural termic şi fonic, motive principale pentru care este folosit la construcţia caselor.

De asemenea, lemnul este un material uşor combustibil (se aprinde rapid şi arde intens), dar există o gamă largă de substanţe şi tehnologii ce acţionează pentru creşterea rezistenţei la foc.

Cel mai bun lemn pentru construcţii. Ce esenţe sunt folosite

Durabilitatea lemnului, care în condiţii naturale nu depăşeşte 200 de ani de la tăierea copacului (dacă nu este prelucrat chimic), împarte esenţele cunoscute în trei categorii bine delimitate: lemn foarte durabil (stejar, tisă, ulm, pin, tuie, duglas), potrivit de durabil (molid, brad, frasin) şi puţin durabil (mesteacăn, fag, carpen, tei, sălcie).

În ultimii ani, românii au început să reconstruiască locuinţe din lemn, sub formă de buşteni, sau doar pe structură de lemn.

Ca material de construcţie, lemnul este folosit în diverse forme: buşteni cilindrici finisaţi, lemn lamelar încleiat, lambriuri, parchet etc.

Cel mai bun lemn pentru construcţii. Cum alegem materialul pentru casă

Specialiştii spun că un lemn bun pentru structură la casele din lemn trebuie recoltat din zona de duramen a trunchiului, deci nici din zona de coajă unde lemnul tânăr (alburn) este neconsolidat, dar nici din zona inimii, unde lemnul are deformaţii mari în timp.

Zona geografică de recoltare a lemnului este bine să fie din judeţele în care verile sunt scurte, deci perioada vegetativă redusă.

Vorbim numai de lemn de răşinoase (brad şi molid), deoarece este un lemn predominant în pădurile noastre, dar şi datorită faptului că raportul calitate/preţ este foarte bun.

Calitatea lemnului rezultă şi din rezistenţele mecanice intrinseci, dar problemele reale ridicate de lemn sunt în alt domeniu: lemnul recoltat din zone preponderent călduroase este torsionat, fibra lui este încâlcită, iar după uscare deformaţiile iniţiale se acutizează, elementele nu sunt rectilinii şi rezemările element-pe-element devin discutabile.

Cel mai bun lemn pentru construcţii. Ce spun normativele

Referitor la calitatea lemnului de structură, există o normă europeană armonizată, EN 14081-1, care dă îndrumări clare cu privire la sortarea şi folosirea lemnului în elemente de rezistenţă la case.

Lemnul de răşinoase se poate folosi în structură la casele din lemn dacă se încadrează în clasa peste C-18, iar pentru elementele foarte solicitate la încovoiere (grinzi de planşeu cu deschideri mari, acoperişuri) se recomandă cel puţin clasa C-22. Lemnul din clasa C-30 este recomandat la grinzile cu zăbrele la acoperiş şi lemn lamelar lipit.

Norma europeană este asimilată şi în România (SR EN 14081), iar dacă vom compara cu mult mai cunoscutul STAS 857-83, în vigoare şi el, pentru categoriile de solicitări I şi II se recomandă lemn de răşinoase din clasele de calitate A şi B – lemnul nostru este de calitate bună şi se încadrează în general în jurul clasei C-18, iar printr-o selecţie normală corespunde şi cu clasele C-22 şi C-30.

Cel mai bun lemn pentru construcţii. Cum rezolvăm problema nodurilor

Problema nodurilor este artificial exagerată, mai spun specialiştii. De fapt, nu se pune problema numărului de noduri pe unitatea de suprafaţă, ci dimensiunea lor.

Dacă ne referim la clasa medie C-18 – C-22, diametrul admis al nodului la lăţimea “l” a piesei de maximum 100 mm trebuie să nu depăşească ½l , la lăţimi între 100 şi 150 mm să nu depăşească 50 mm, iar la l peste 150 mm diametrul nodului să nu depăşească 80 mm.

De asemenea, dacă notăm cu “e” grosimea piesei/dulapului diametrul nodului nu trebuie să depăşească 2/3e.

Desigur, nodurile nu trebuie să fie căzătoare, muchiile să fie ferme, crăpăturile să nu fie penetrante de la o faţă la alta – lucruri normale pentru orice “lemnar” care se respectă.

Cel mai bun lemn pentru construcţii. Pinul finlandez

Deşi peste 100 de tipuri diferite de pin cresc în jurul lumii, doar unul singur creşte în sălbăticie, în pădurile din Finlanda. Acesta nu este simplul copac cunoscut de oameni ca Pomul de Crăciun, ci şi un supravieţuitor dur şi robust, care poate reuşi să crească aproape oriunde.

Pinul creşte cel mai bine în înălţime în pădurile tinere, uscate şi calde şi creşte mai gros în pădurile dese, mixte.

Pinul este un copac care poate rezista chiar şi în cele mai dificile condiţii: la îngheţ feroce, la căldură toridă şi la lipsă de nutrienţi, deşi are nevoie de multă lumină. De altfel, Finlanda este ţara unde este soare la miezul nopţii, în timpul verii.

Deoarece pinul finlandez creşte încet, lemnul este extrem de dur, mai ales spre centrul truchiului.

Pinul poate rezista la schimbările de umiditate, fără a căpăta fisuri, ceea ce îl face cel mai bun lemn pentru construcţii.

Poate că acesta este motivul pentru sentimentul pe care îl aveţi atunci când intraţi pe uşa unei case din buşteni de pin finlandez: unic, natural, cald, confortabil şi primitor.

citeste totul despre: