Afaceri hoteliere riscante pe seama locuinţelor „cu bulină”

O nouă afacere profitabilă a apărut pe piaţa imobiliară: renovarea şi închirierea apartamentelor din clădirile „cu bulină”. Eliberate de proprietarii care cunosc riscurile locuirii într-o astfel de clădire, dar şi de cei cărora le-a fost interzis prin lege să desfăşoare activităţi comerciale, de apartamentele din astfel de clădiri profită acum investitorii străini.

Ei cumpără apartamente nerenovate, de mari dimensiuni, situate ultracentral, în clădiri cu risc seismic. Le ȋmpart ulterior ȋn locuinţe mai mici, le renovează la standarde ȋnalte şi le ȋnchiriază, de cele mai multe ori, pe termen lung, ȋn regim hotelier, prin AirBNB sau alte reţele, potrivit unei analize Wizmo.ro şi Bucharest Imobiliare. Astfel, investitorii au creat o listă „neoficială” de preţuri de vȃnzare pentru aceste proprietăţi.

Risc mare, profit pe măsură

Deşi riscurile asumate sunt mari, la fel este şi profitul: ei au un grad de ȋntoarcere a investiţiei situat ȋntre 6 şi 10%, ȋn fiecare an. Asta pentru că ei cumpără aceste apartamente la un preţ de circa 500-600 euro pe metru pătrat, la mai puţin de jumătate de preţul cu care se dă un metru pătrat dintr-un apartament nou în Capitală, situat la circa 1.330 euro.

„Personal, consider o reală oportunitate investiţia ȋn astfel de clădiri, ȋn special datorită poziţiei lor ultracentrale. Pentru un preţ de 500-600 euro pe mp, a avea o locuinţă ȋn inima Bucureştiului, reprezintă o afacere, pe care multi o percep foarte riscantă, dar pe care unii investitori o găsesc foarte atractivă şi o exploatează. O astfel de proprietate poate fi amortizată ȋn 8-10 ani, iar după consolidare, poate să ȋi crească valoarea chiar şi de 3 ori”, a declarat Daciana Petrov, owner Bucharest Imobiliare.

Profită de ignoranţa statului

Investitorii străini profită astfel de o nişă nereglementată şi de o piaţă destul de largă. Asta pentru că autorităţile au interzis doar desfăşurarea activităţilor comerciale la parterul blocurilor cu bulină, iar unii din cei care locuiau în acele blocuri s-au mutat de frică, aşa că şi valoarea de piaţă a unor astfel de imobile este scăzută.

„Investitorii străini exploatează nişa asta pentru că există o lentoare din partea autorităţilor române în a tranşa definitiv problema cu aceste tipuri de imobile. Şi în consecinţă s-au gândit să facă nişte bani, în speranţa că ele oricum o să fie consolidate la un moment dat şi că oricum după ce se renovează, valoarea lor de piaţă va creşte”, a declarat pentru „Adevărul” Radu Zilişteanu, doctor în economie.

Potrivit lui, autorităţilor nu le-a trecut însă prin cap să spună că dacă închiriezi în regim hotelier sau în alt fel tu eşti obligat legal să îi spui celui care închiriază că blocul e cu bulină.

Potrivit analizei citate, în ceea ce priveşte ȋnchirierile de imobile „cu bulină” ȋn scop comercial, acestea au scăzut dramatic după adoptarea legii nr. 282/2015, care interzice desfăşurarea de activităţi ce implică aglomerări de persoane în clădirile cu risc seismic. Actul normativ a avut un impact semnificativ pe această piaţă, mai ales ȋn Centrul Vechi din Bucureşti, şi a cauzat pierderi uriaşe ale proprietarilor de afaceri din zonă, care s-au trezit „ȋn stradă”, după ce au facut investiţii de zeci şi chiar sute de mii de euro ȋn amenajarea spaţiilor evacuate peste noapte.

Jucătorii care au avut resurse financiare să se repoziţioneze ȋn piaţă (lanţuri de restaurante, francize, farmacii, sedii de bănci etc.), şi-au relocat afacerile pe marile bulevarde comerciale, cum ar fi Bd. Decebal din Capitală, de exemplu, ȋn mall-uri, precum şi la parterul clădirilor nou construite, ȋn diverse zone de interes ale oraşelor.

Interes în creştere                                                                                          

Iar interesul pentru acest tip de imobile este, se pare, din ce ȋn ce mai mare şi ȋn rȃndul utilizatorilor din mediul online, judecȃnd după numărul căutărilor din Google. „Dacă ȋn iulie 2016 sintagma «clădiri cu risc seismic» a fost căutată de aproximativ 46.000 de ori, anul acesta, ȋn iulie, numărul s-a dublat, ajungȃnd la 92.680, conform datelor Google Keyword Planner”, a declarat Maarten Deboo, CEO Wizmo.ro.

Conform datelor Ministerului Transporturilor şi Construcţiilor, din aproximativ 3.000 de clădiri de locuit expertizate tehnic ȋn Bucureşti şi ȋn 26 de judeţe, 600 au fost ȋncadrate ȋn clasa I de risc seismic, 383 dintre acestea aflȃndu-se ȋn Capitală. 125 de clădiri sunt multietajate, construite ȋnainte de anul 1940 şi au fost identificate ca prezentȃnd pericol public. Acestea au fost declarate de către autorităţi ca reprezentȃnd prioritatea numărul unu ȋn reducerea riscului seismic.