Vladimir Putin se va confrunta cu cel mai dificil an din actualul mandat de preşedinte al Rusiei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Economia Rusiei nu-si va reveni nici in 2016, in ciuda promisunilor facute de Putin
Economia Rusiei nu-si va reveni nici in 2016, in ciuda promisunilor facute de Putin

Recesiunea economică se adânceşte, iar popularul presedinte al Rusiei ar putea să se confrunte cu primele manifestaţii de stradă de amploare.

Oficialii de la Kremlin, inclusiv preşedintele Vladimir Putin şi premierul Dmitri Medvedev pun pe seama sancţiunilor, a preţurilor mici la materii prime şi a conflictului mocnit din Ucraina intrarea economiei Rusiei în cea mai gravă recesiune de după 2009.

Anexarea Crimeii, care a atras sancţiuni din partea SUA şi UE a însemnat o pierdere de 1,5% din PIB (25 miliarde euro) în 2014, a declarat premierul Medvedev. De atunci, pierderile s-au multiplicat. FMI estima într-un raport publicat în august că pe termen mediu, costurile vor ajunge la 9% din PIB.

Conjunctura este complet nefavorabilă Moscovei. 2016 va fi al treilea an când populaţia va fi nevoită să mai strângă cureaua.

Ruşii se vor confrunta şi anul viitor cu devalorizarea rublei, creşterea preţurilor, reducerea subvenţiilor şi posibile noi creşteri de taxe şi impozite. În ciuda popularităţii imense de care încă se bucură Putin, instabilitatea politică este un risc real cu care se va Kremlinul în 2016.

Situaţia economică este agravată de creditele neperformante aflate în portofoliile băncilor comerciale.  Una dintre cele mai mari bănci de stat, Vnesheconombank (VEB), are nevoie de o infuzie de capital de 18 miliarde de dolari, anunţă Bloomberg. Iar statul este singurul care o poate ajuta.

Economia Rusiei va scădea cu încă 5%

Banca centrală a Rusiei este relativ pesimistă în legătură cu evoluţia economiei. Scenariul „de risc” în care preţul petrolului se menţine în jurul a 35 de dolari pe baril va provoca o contracţie a PIB de 5%, iar inflaţia se va situa în intervalul 7-9%.

La un preţ al petrolului de 30 de dolari, lucrurile se complică foarte mult pentru guvernul de la Moscova. Analiza Citi Bank arată că deficitul bugetar ar urca la 4,4% din PIB, cel mai maredin ultimele două decenii după cel din 2009 (6% din PIB).

Fostul ministru al finanţelor, Alexei Kudrin, care a demisionat în 2011 după o ceartă de pomină cu preşedintele de atunci, Dmitri Medvedev, consideră că economia nu se află într-o poziţie „foarte bună”. În interviul acordat Interfax el spune că inflaţia în 2016 va depăşi cu 150 puncte procentuale ţinta anunţată de 6,4% şi că sunt necesare reduceri de cheltuieli pentru anumite sectoare industriale sau majorări de taxe şi impozite.

Presa, citând surse anonime, spune că Kudrin se va alătura iar echipei guvernamentale pentru a ajuta la ieşirea Rusiei din recesiune. „Investitorii vor aprecia reîntoarcerea lui Kudrin la Kremlin şi o vor interpreta drept o garanţie a consolidării fiscale şi implementarea unor reforme structurale importante”, a declarat Tim Ash, de la casa de brokeraj Nomura din londra, agenţiei Bloomberg.

Însă cea mai mare îngrijorare, la fel ca şi în cazul altor economii emergente, ar fi instabilitatea politică, înmulţirea manifestaţiilor de stradă, cauzate de scăderea rapidă a nivelului de trai. Are fi repetarea scenariului cu care Putin s-a confruntat când a preluat puterea de la Yelţîn.

De altfel, unul dintre oficialii de la Kremlin a declarat, sub acoperirea anonimatului, că guvernul mai are doar câteva luni la dispoziţie, până când deteriorarea condiţiilor economice va determina începerea mişcărilor sociale de potest.

Moscova trebuie să taie din cheltuieli

Rusia nu se mai poate baza pe principalele surse de venit: petrol şi gaze naturale, care contribuie cu 40% la veniturile statului. Guvernul a anunţat deja că va revizui în sens negativ estimarea pentru preţul petrolului în 2016, care a fost luat în calcul la stabilirea bugetului de stat.

„Trebuie să fim pregătiţi pentru orice evoluţie a preţului ţiţeiului – estimăm pentru anul viitor 40 de dolari pe baril”, a declarat ministrul de Finanţe, Anton Siluanov, pentru postul TV Rossiya 24. El a spus că ministerul său va cere rectificare bugetului după primul trimestru „dacă situaţia nu se va îmbunătăţi”. Bugetul pe 2016, aprobat de Vladimir Putin a fost construit pe un preţ mediu al petrolului de 50 de dolari pe baril.

Alte state producătoare au fost mult mai conservatoare. Arabia Saudită, principalul concurent al Rusiei a prevăzut o cotaţie pentru petrol de aproximativ 29 de dolari pe baril, conform estimărilor economiştilor. Kuweit a folosit tot la calculul bugetului un preţ de 30 de dolari pe baril, a publicat presa din această ţară.

Petrolul tip Brent, foarte apropiat de calitatea şi preţul Uralui, standardul ţiţeiului rusesc, se vindea la Londra cu 37 de dolari barilul în ultima zi de tranzacţionare a anului. Iar tendinţa este este de scădere în continuare.
Conform lui Siluanov, Guvernul de la Moscova nu vrea deficit bugetar mai mare de 3% din PIB, după ce anul acesta se va finaliza cu un deficit de 2.9 – 2,9% din PIB.

Rubla s-a depreciat cu 50% de la începutul crizei

Preţurile mici ale materiilor prime energetice au forţat guvernul lui Putin să lichideze unul dintre fondurile suverane de investiţii, constituite tocmai pentru vremuri grele, în valoare 2,6 miliarde ruble (35,5 miliarde de dolari) în scopul acoperirii deficitul fiscal din acest an. Siluanov a avertizat în septembrie că Rusia riscă să rămână fără ambele fonduri într-un intreval de maximum doi ani, dacă nu vor fi reduse drastic cheltuielile bugetare.

Rubla încheie anul la un nou minim în raport cu dolarul american, declin provocat atât de performanţele scăzute ale economiei cât şi a declinului ţiţeiului pe pieţele internaţionale.
În penultima zi a anului, un dolar era cotat la 73,2 ruble, ceea ce duce deprecierea din acest an la 20%, după ce în 2014 mai pierduse 40% din valoare.

Ministerul rus al dezvoltării economice a declarat că nu este îngrijorat atât de deprecierea rublei, cât de volatilitatea monedei naţionale, ceea ce complică construcţia bugetară.

Programul spaţial, victimă a austerităţii

Criza economică afectează şi Agenţia spaţială rusă, Roscomos, căreia I se reduce finanţarea. Este sacrificat în primul programul destinat explorării Lunii. În aprilie 2014, vicepremierul Dmitri Rogozin anunţa că Moscova intenţionează să construiască o importnată bază pe Lună, care să servească drept platformă pentru progresul ştiinţei.

Însă nu este singura problemă cu care se confruntă Roscomos. Comisia de audit, echivalentul Curţii de Contui de la noi, a descoperit la agenţa spaţială a Rusiei nereguli financiare grave care au provocat pierderi de 1,8 miliarde de dolari. Neregulile constau din utilizarea ineficientă a fondurilor, deturnare de fonduri şi raportări eronate descoperite în documetele fiscale.

Conducerea Roscosmos a fost aspru criticată şi de către premierul Dmitri Rogozin. „Au fost descoperite ilegalităţi care au provocat pierderi de 180 de milioane de dolari”, a spus el. Citat de RIA Novosti. Controalele au fost iniţiate după ce în noiembrie, agenţia a pierdut două rachete, ceea ce indică deficienţe grave ale activităţii. „Cu un management de asemenea calitate nu trebuie să surprindă înmulţirea unor asemenea accidente”.

Controlul a evidenţiat nereguli grave la construirea noului cosmodrom Vostochny, din orientul îndepărtat al Rusiei, destinat să înlocuiască complexul construit în perioada sovietică la Baikonur în Kazakhstan. Proiectul Vostochny costă 3 miliarde de dolari şi va asigura Rusiei independenţa programului de lansări în spaţiu.

Termenul pentru finalizarea lucrărilor anunţat de Vladimir Putin în septembrie era sfârşitul acestei luni, până pe 30 decembrie fiind programată lansarea primei rachete de pe noua rampă.


 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite