Si de ce acest lucru are fi necesar? Viitorul, spun unii, va fi ecologic sau nu va fi deloc. Luand in calcul procentul de locuitori din mediul urban, actual (mai mult de 50 % pe intreg globul) si viitor (85% pentru sfarsitul secolului nostru), e clar ca eforturile de constructie al unui habitat sustenabil pentru specia noastra trebuie sa se indrepte spre mediul urban. Spatiile urbane sunt cei mai mari consumatori de energie, cei mai asidui producatori de deseuri si genereaza direct sau indirect (pentru mentinerea activitatii de consum) cei mai multi poluanti atmosferici.


O viziune integrata asupra ar lua in considerare intreaga serie de aspecte ale dezvoltarii urbane pentru a asigura dezvoltarea sustenabila. Din perspectiva menitnerii si regenerarii mediului exista cateva directii relevante de actiune sintetizate de Noeleen Heyzer aici: design urban care privilegiaza densitatea, cladiri ecologice, cultura transportului urban, transport si depozitare de energie, managementul resurselor si consumului de apa si, ultimul pe lista ei, producere/reciclarea/depozitarea deseurilor. La acestea se pot adauga considerente mai largi cum ar fi hranirea populatiei. Despre chestiunea transportului cu aplicatie directa la cazul Bucuresti am scris mai de mult aici si aici, fara a epuiza tema, evident.


Voi trata in cate o postare celelalte 5 teme in relatie cu spatiul urban bucurestean atunci cand este cazul. Incep cu cladirile. De mai bine de doua decenii exista mai multe tipuri de norme pentru constructie acompaniate de strategii si sisteme de acreditare pentru cladiri sau cartiere care sunt construite sau functioneaza conform acestor norme. In Europa cel mai folosit este BREEAM (Building Research Establishment Environmental Assessment Methodology), lansat in 1990 de catre BRE (Building Research Establisment) si care certifica modul in care o cladire este proiectata, construita si in care functioneaza conform unor parametrii considerati ecologici. BRE este membru fondator al Institutului pentru Constructii Ecologice UK (UKGBC). Corespondentul acestui sistem in Statele Unite este LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) , care se afla in aceeasi relatie cu Consiliul pentru Cladiri Ecologice din Statele Unite (USGBC). Voi discuta doar despre modul in care LEED abordeaza cladirile ecologice (pentru simplu motiv ca sunt acreditat LEED Green Associate). Cele 6 principii enuntate mai sus se regasesc in intregime in standardele de evaluare LEED ale unei cladiri. Evident, ca orice sistem de evaluare, LEED are mai multe grade de certificare, cel mai inalt fiind Platinum. Insa posibilitatea de a construi ecologic nu se opreste aici, cel mai inalt grad de pana acum in constructia ecologica este de a atinge “Living Building Challenge” (Provocarea Cladirilor Vii) – voi reveni asupra chestiunii.


Fundamental pentru a construi si a utiliza o cladire ecologica este o viziune integrata pe termen lung. De obicei dezvoltatorii, prinsi in logica finantelor globale, gandesc pe termen mediu sau scurt, in schema profitului imediat si ridicat pentru un ciclu scurt de investitie (in care faza de constructie nu trebuie sa depaseasca de obicei 18 luni). Desi constructia unei cladiri in standarde ecologice nu necesita mai mult timp, exista mitul ca acesta ar fi cazul. Este adevarat insa ca partea de design poate dura putin mai mult, iar costurile ar putea fi mai ridicate. Raportate insa la costurile operarii cladirii pe intreg timpul de functionare, aceste costuri sunt in acelasi timp justificabile si aduca mai multe beneficii. Considerentele legate de o constructie ecologica au in vedere parametrii legati de:


  1. Alegere locului amplasarii – preferabil in zone de densitate ridicata, cu accesibilitate pietonala si de transport in comun. Favorizate sunt zonele foste industriale. In sectiunea amplasarii sustenabile sunt curpinse si considerente legate de poluarea luminoasa, efectul de incalzire dat de suprafetele artificiale, sau managementul apei de ploaie.

  2. Managementul apei – care are in vedere absolut tot ce inseamna circuit de apa, de la cea de procesare a sistemelor cladirii pana la apa de uz curent, inclusiv pentru irigatia peisajului aflat pe proprietate. O serie de strategii, de la colectarea apei de ploaie la purificarea si reutilizarea apei prin micro-ecosisteme sau plantarea cu specii locale, fac parte din aceasta “gospodarire” a apei, existand multe cladiri care nu au nevoie de surse de apa exterioare (totul merge in bucle inchise, folosind doar sursa apei de ploaie).

  3. Energia si atmosfera – cum este de asteptat aceste standarde au ponderea cea mai mare in evaluarea cladirilor ecologice si cuprind intreg consumul de energie al unei cladiri si sursele sale. Solutiilor deja clasice cum ar fi energia solara produsa intern li se adauga surse ingenioase de caldura sau energie cum ar fi folosirea caldurii generate de apa de canalizare, caldura captata de spirale pentru circulatia apei. In acelasi timp moduri de izolare eficienta si aerisire naturala a cladirii contribuie la eficienta energetica a acesteia.

  4. Materiale si resurse – standarde care se refera evident la calitatea materialelor, sursa lor (reciclabile, sustenabile sau nu), locul de productie (pentru a stimula economia locala sunt preferate materiale locale), cat si la modul de utilizare si reciclare a lor la sfarsitul vietii cladirii.

  5. Calitatea mediului interior – se refera la mediul oferit utilizatorilor cladirii si are in vedere toate materialele si mobilierul interior pentru a asigura o calitate superioara a aerului si un confort ambiental excelent.


Intuitiv aceste 5 capitole comunica intre ele, creeaza sinergii si se amplifica reciproc– atat pozitiv cat si negativ. Construirea unei cladiri ecologice are beneficii uriase, de la cele economice – de exemplu costul energiei pentru functionarea unei cladiri se poate reduce in medie cu 40% - la cele ecologice trecand prin cele umane – starea de multumire a utilizatorilor este vizibil marita , ceea ce se traduce economic si prin cresterea productivitatii si scaderea ratei de absenteism de exemplu...


Vestea buna este ca in Romania exista o serie de cladiri certificate LEED sau BREEAM pentru diverse niveluri, atat la Bucuresti cat si in alte orase – eu am gasit la Cluj la o simpla cautare google. Exista de asemenea si firme de consultanta care pot ghida un dezvoltator prin acest proces. Inovatia majora, in opinia mea, a acestor standarde este modul in care proiectarea este facuta, prin metoda integrativa, care aseaza la aceeasi masa dezvoltatorul, proprietarul viitor, arhitectul/arhitectii, inginerii de constructie, beneficiarii si mai toti cei asupra carora constructia are un impact direct. Aceasta tocmai pentru a asigura de la inceput ca planul este facut corect si pentru a reduce posibile intarzieri in constructie, datorita modului in care fiecare dintre sistemele unei cladiri (sau cele cinci sectiuni de mai sus) interactioneaza intre ele. Important mi se pare potentialul educational al unei astfel de abordari in proiectare – caci suma cunostintelor este mai mare decat cunoasterea unui singur om.


Raspunsul la intrebarea din titlu este “da”. LEED , ca si BREEAM, se aplica in primul rand la cladirile comerciale birouri, sau locuinte mai mari de 3 etaje, desi exista si un LEED special pentru case. Cateva municipalitati, cum este Vancouver, au adoptat regula ca orice noua cladire construita trebuie sa fie facuta la standarde LEED Gold. Politicile administratiilor locale sunt cruciale pentru a adopta astfel de standarde. In orasul in care se construieste frenetic pentru masini (Bucuresti) ma intreb cand vor deschide ochii cei responsabili pentru politicile de dezvoltare a orasului?


Daca inca va mai intrebati de ce este nevoie de un design sustenabil si daca argumentul pur ecologic nu este suficient si pare neprofitabil, atunic intrebati-va altceva: de unde vine gazul ars in Europa? Dupa aceea putem discuta si despre evenimentele recente din Crimeea.