România nu mai poate rămâne mult timp imună la riscurile care ameninţă stabilitatea euro

România se află încă departe de turbulenţele de pe pieţele financiare, spunea recent guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Însă multiplicarea riscurilor va afecta economia românească, dependentă în proporţie de 70% de schimburile comerciale cu ţările UE.

De la posibilitatea ca Marea Britanie să iasă din UE şi până la criza refugiaţilor, al căror aflux nu se domoleşte, moneda unică este ameninţată de tot mai multe pericole.

Pentru prima dată în istoria sa, Uniunea Europeană trebuie să găsească soluţii pentru mai multe crize simultane. Şi toate acestea se petrec într-un context internaţional defavorabil, spectrul unui nou Război Rece fiind tot mai real.

Referendumul din iunie, la care se va decide dacă Marea Britanie rămâne în UE, produce deja efecte prin slăbirea încrederii în stabilitatea economică a regiunii. Iar tensiunile politice din Spania şi Irlanda multiplică riscurile pentru moneda unică.

Turbulenţele de pe pieţele financiare ar putea determina Banca Centrală Europeană (BCE) să continue politica de stimulare economică, caracterizată de dobânzi foarte mici şi amplificarea programului de achiziţii de obligaţiuni suverane.

De cealaltă parte, investitorii se întreabă cât se poate continua în acest mod, fără ca efectele secundare să ajungă să creeze probleme şi mai mari oficialilor de la Bruxelles.

„Sunt riscurile induse de politica monetară,cele politice din interiorul UE şi geopolitice determinate de forţele din exteriorul Uniunii, pentru ca trăgând linie să rezulte o imagine palidă pentru creşterea din regiune“, a declarat Frances Hudson, managerul unui fond de investiţii britanic, pentru Bloomberg. „Oricând se poate intra într-o spirală negativă, necontrolată“, a adăugat el.

Politica monetară a BCE poate submina stabilitatea euro

Euro a fost valuta cu ce mai proastă evoluţie în ultima lună, după lira sterlină, atingând cea mai scăzută cotaţie a ultimelor patru săptămâni în raport cu dolarul american. Investitorii se aşteaptă ca volatilitatea perechii euro-dolar să atingă iar valorile record, din 2012, când preşedintele BCE, Mario Draghi, a promis că va face tot ce este necesar pentru a păstra euro.

În timp ce deprecierea euro, teoretic, este un stimulent, prin creşterea competitivităţii exporturilor, slăbiciunea actuală a monedei unice denotă problemele cu care se confruntă economia europeană. Decizia Marii Britanii la referendumul de pe 23 iunie va afecta schimburile comerciale şi pune la grea încercare politica de coeziune din interiorul UE.

Necesitatea de a stăvili valurile de refugiaţi care au invadat Europa a dus la suspendarea acordului Schengen şi reintroducerea controalelor la graniţele interne, ceea ce creşte costul tranzitului de mărfuri transfrontalier.

Iar anul 2016 arată o intensificare a fluxului migraţionist, peste 100.000 de refugiaţi sosind în Grecia, Italia şi Spania, doar în primele două luni. Liderii europeni se reunesc pe 7 martie pentru a găsi o soluţie, însă divergenţele continuă să fie majore între statele occidentale şi blocul răsăritean.

Euro va ajunge la paritate cu dolarul

„Dacă va fi vreo situaţie în care oamenii să pună sub semnul întrebării existenţa euro, atunci participaţiile străine în activele europene sunt în pericol“, a declarat Hans Redeker, dealer la Morgan Stanley din Londra. „Trebuie să fim foarte atenţi la climatului actual, mai ales că presiunile vor creşte cu siguranţă”, adăugat el.

Redeker, care a prognozat atingerea parităţii între euro şi dolar până la sfârşitul anului , revine spunând că e foarte posibil să se atingă cotaţia din 2002, de 96 cenţi pentru un euro. Şi Redeker nu este singurul care spune asta. Unul din cinci economişti intervievaţi de Bloomberg consideră că euro va ajunge la paritate cu dolarul până la sfârşitul lui 2016.

Crizele politice se înmulţesc

Tulburările politice sunt în creştere, slăbiciunile unor guverne din zona euro împiedicând implementarea reformelor fiscale. În Irlanda sunt incertitudini după ce din alegeri nu a rezultat un câştigător net, în timp ce în Spania numirea unui nou guvern este blocată de 10 săptămâni, fără să se poată forma o coaliţie majoritară.

În Portugalia, a fost o situaţie similară anul trecut, până când s-a reuşit formarea unui guvern socialist.

„Este interesant de ce euro nu se tranzacţionează la cotaţii mai mici”, se întreabă Ewen Cameron Watt, şeful departamentului de strategii investiţionale la BlackRock, care administrează cel mai mare fond de investiţii din lume, cu active de peste 4.800 de miliarde de dolari. „Cred că este în legătură cu excedentul de cont curent din Europa, de unde un deficit de euro, raportat la cerere”, explică finanţistul.

Acordul Schengen, în pericol

Însă impactul pe care l-ar avea suspendarea Schengen asupra monedei comune îngrijorează în cel mai înalt grad cancelariile europene. Angela Merkel declara pe 2 martie că „forţa euro stă în libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor precum şi a persoanelor“.

Încurajarea schimburilor comerciale este esenţială pentru o regiune care încă se luptă să depăşească recesiunea şi criza creditelor, chiar dacă programul de achiziţii de obligaţiuni al BCE a redus drastic costul împrumuturilor statelor membre. În timp ce programul de relaxare cantitativă ajută la securizarea datoriilor suverane, investitorii sunt îngrijoarţi de stabilitatea euro.

Ţinta de inflaţie, departe de a fi atinsă

„Luând în calcul toate elementele de risc, mizăm pe deprecierea euro“, spune şeful departamantului de tranzacţii al Royal Bank of Canada. „Anticipăm scăderea euro până la paritate cu dolarul şi păstrarea la acest nivel pentru o perioadă”, spune acesta.

Inflaţia în zona euro a fost de 0,2% în februarie, ceea ce pune presiune pe oficialii Băncii Centrale Europene la reuninea de politică monetară de săptămâna viitoare.

În timp ce componenta preţurilor la energie este una dintre compenentele principale care a cauzat dezinflaţia, bancherii se tem că efectele de runda a doua, induse de ieftinirea petrolului, să nu conducă la noi scăderi de preţuri în zona euro. Adică intrarea într-o spirală negativă de care se tem analiştii economici.