Paradisurile fiscale din afara UE, în atenţia oficialilor europeni

Uniunea Europeană vrea să întocmească o listă neagră a paradisurilor fiscale din înreaga lume, sperând că simpla includere pe această listă ar putea descuraja persoanele fizice şi companiile să plaseze bani acolo. Oficialii europeni nu exclud posibilitatea impunerii unor sancţiuni, dacă statele nu cooperează. În 2015, circa 5.300 firme româneşti făceau afaceri în paradisuri fiscale.

Miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană au luat marţi în discuţie întocmirea unei liste negre a paradisurilor fiscale din întreaga lume, iniţiativa fiind pusă mai repede pe ordinea de zi după dezvăluirile făcute duminică de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţii sub numele „Paradise Papers”.

Uniunea Europeană susţine că fiecare stat membru deţine o astfel de listă neagră, însă criteriile pentru definirea unui paradis fiscal variază de la stat, la stat.

Intenţia oficialilor europeni de a întocmi o listă neagră a paradisurilor fiscale din întreaga lume ar avea drept scop posibilitatea de a impune restricţii ori sancţiuni statelor care nu cooperează, considerând, pe de altă parte, că simpla includere pe această listă ar putea descuraja persoanele fizice şi companiile să plaseze bani în aceste state.

De altfel, probleme sunt şi în UE: Luxemburg, Malta şi Irlanda, atrag firme cu taxele lor reduse pentru companii. Unele din aceste state au fost deja sancţionate pentru acordurile lor fiscale cu companiile multinaţionale.

Bruxelles are câteva propuneri

Pentru a reduce atractivitatea paradisurilor fiscale, Bruxelles-ul a propus înfiinţarea unui registru public care ar arăta cine este acţionarul real al unei companii, care deseori se ascunde în spatele unor firme fantomă din jurisdicţii offshore. Eurodeputata Ana Gomes a declarat, într-un interviu acordat Mediafax, că acesta este singurul mod prin care statele se pot asigura că procedurile uzuale sunt efectuate de către entităţile obligate, bănci şi altele.

În plus, Bruxelles-ul a propus ca marile firme multinaţionale să fie obligate să raporteze profiturile şi taxele plătite în fiecare stat în care operează, în ideea de a afla ce parte din veniturile lor sunt înregistrate în ţările cu taxe mici.

Nu intenţionăm să desfiinţăm sau să interzicem paradisurile fiscale prin decret, dar le vom goli prin asigurarea transparenţei totale. Acesta este singurul mod de a le oferi siguranţă cetăţenilor noştri", a spus eurodeputata Ana Gomes.

Statele membre UE discută de mai mult timp cele două propuneri însă deocamdată nu s-a ajuns la un acord.

Keysfin: În 2015, 5.300 de firme româneşti aveau afaceri în paradisurile fiscale

O statistică dată publicităţii anul trecut de Keysfin arăta că 5.300 de firme româneşti şi-au deschis conexiuni în ţările off-shore, adică acolo unde taxele plătite statului sunt mai mici sau chiar inexistente.

Taxele şi impozitele uriaşe plătite de firme în ţara noastră au determinat tot mai mulţi oameni de afaceri să-şi deschidă societăţi în paradisuri fiscale precum Barbados, Antilele Olandeze, Bahamas, Belize, dar şi în Cipru, Olanda, Luxemburg şi Malta, Insulele Cayman, Insulele Virgine, Panama, Hong-Kong, Liberia, Bermude ori Nauru.

Iar cifra de afaceri a acestor firme este uluitoare: 48 miliarde de euro în 2015, adică aproximativ 20% din totalul cifrei de afaceri la nivel naţional.

Analiza, realizată pe baza datelor firmelor active în România care au cel puţin un acţionar persoană juridică cu regim off-shore, arată că, în 2015, erau înregistrate oficial peste 5.300 de astfel de societăţi.

 Cele mai multe activau în domenii precum tranzacţiile imobiliare şi real estate (clădiri de birouri, mall-uri etc.), în comerţ, activităţi profesionale, industria prelucrătoare şi IT. 

Din datele KeysFin rezultă că cele mai multe erau multinaţionale, firme cu afaceri în construcţia de spaţii comerciale, zone rezidenţiale şi mai ales lanţuri de retail, de la fashion la cel alimentar. O componentă importantă, la nivel de business, o reprezentau companiile care lucrau pentru export, în industria prelucrătoare, dovadă că afacerile acestora reprezentau aproape 40% din cifra totală de afaceri a firmelor ce au conexiuni în off-shore. 

Statistica KeysFin arată că majoritatea firmelor care au făcut obiectul analizei au legături cu ţări cu o legislaţie fiscală extrem de atractivă, din Europa (83%), cele mai multe având sedii în Cipru, Olanda, Luxemburg şi Malta. 

 Restul înregistrau date financiare în legătură cu firme din Insulele Cayman, Insulele Virgine, Panama, Bahamas, Hong-Kong, Liberia, Bermude, Nauru, Barbados, Antilele Olandeze şi alte destinaţii exotice, extrem de primitoare cu capitalul străin.