Cotaţia petrolului a scăzut marţi sub 30 de dolari pe baril. Următorul prag  la 20 de dolari pe baril?

Şoferii se bucură de preţul redus al carburanţilor, dar producătorii de petrol concediază mii de angajaţi

Petrolul cotat la bursa new-yorkeză a coborât în cursul tranzacţiilor de ieri sub pragul de 30 USD pe baril, pentru prima dată în ultimii 12 ani. Chiar dacă preţul şi-a revenit la peste 30 USD, producătorilor americani de petrol de şist ca şi ţărilor dependente de exporturile de ţiţei le-a dat fiori reci, se arată într-o analiză Reuters.

O serie de şapte zile în care preţul petrolului a scăzut continuu din cauza supraofertei de pe piaţă şi a temerilor privind încetinirea economiei chineze, a doua din lume, au ieftinit ţiţeiul cu 70%  faţă de vara anului 2014.

Traderii au renunţat să mai anticipeze momentul pe care îl aşteptau la începutul acestui an care să marcheze o revenire a cotaţiilor şi n-au mai mizat pe creştere. Unii analişti au avertizat că preţul va putea scădea până la 20 USD pe baril, în timp ce Standard Chertered spune că fondurile de investiţii vor vinde până când preţul va ajunge la 10 USD/baril.

Şi tot mai multe mari companii energetice internaţionale acceptă acum că vor trece mulţi ani până când preţul petrolului va creşte din nou. Marţi, contractele futures (la termen) se tranzacţionau sub pragul de 50 USD/baril pentru petrolul cu livrare în 2021.
Gigantul britanic British Petroleum a anunţat ieri că îşi va reduce cu 5% numărul de salariaţi din cauza scăderii veniturilor iar compania de stat braziliană, Petrobas îşi reduce programul de investiţii pentru a treia oară în ultimele şase luni.

Acţiunile companiilor petroliere Royal Dutch Shell şi Exxon Mobil au scăzut ieri la bursă cu 11%, respectiv cu 4%.

Ultimele tăieri ale bugetelor, anunţate de companiile energetice se adaugă sutelor de mii de locuri de muncă dispărute şi celorlalte reduceri de miliarde de dolari operate în ultimele 18 luni de când preţul petrolului s-a prăbuşit de la vîrful de peste 100 USD/baril atins în 2014. Colapsul pieţei a fost mult mai mare şi mai lung ca durată, faţă de orice îşi putea imagina cineva.

Pentru unii producători prăbuşirea pieţelor energetice echivalează cu o criză economică. Pentru Rusia care se bazează pe exportul de hidrocraburi în proporţie de 40% la formarea bugetului, un preţ de 30 USD/baril va face ca fondul suveran acumulat în perioada de boom să fie consumat integral în aproximativ un an de zile, lăsând o mare gaură în bugetul din 2017.

Chiar şi Arabia Saudită, a cărei politică de a câştiga cotă de piaţă în dauna scăderii preţurilor, împreună cu capacitatea de a se menţine pe piaţă a producătorilor de petrol de şist din SUA, nominalizate drept principalele cauze ale colapsului bursier, resimt presiunea scăderii veniturilor.

Pentru bugetul pe acest an, Riadul a anunţat o serie de reduceri de cheltuieli împreună cu tăieri de subvenţii şi posibile taxe şi impozite pentru cetăţenii saudiţi, care să compenseze pierderile din venituirle obţinute din exportul de petrol.

Anunţul privind revizuirea bugetară a Arabiei Saudite mai prezintă un aspect important: faptul că Riadul se aşteaptă la o bătălie a preţurilor pe termen mediu şi lung, modificarea politicilor fiscale acţionând pe o perioadă lungă.

Turbuleneţele de pe piaţă au băgat deja în faliment zeci de mici companii din SUA sau le-au transformat pe altele în „zombi” – firme care abia ajung să-şi plătească salariile şi facturile pentru utilităţi dar nu mai au bani pentru susţinerea producţiei şi revenirea pe profit.

Acţiunile companiilor energetice americane au pierdut mai mult de 9% pe parcursul ultimelor nouă  şedinţe de tranzacţionare, iar analiştii se aşteaptă la o diminuare cu 70% a profiturilor pe acţiune în ultimul trimestru din 2015, conform estimării Thomson Reuters.

Şi nu prea sunt semne ale unei îmbunătăţiri în perioada imediat următoare. Agenţia americană pentru energie (EIA) a comunicat marţi că se aşteaptă ca cel puţin în prima parte a acestui an să continue supraaprovizionarea pieţelor în raport cu cererea relativ scăzută.
 
În ciuda unei creşteri a preţului la începtul zilei de miercuri, după ce agenţia SUA pentru energie a anunţat o scădere neaşteaptată a stocurilor, cotaţiile bursiere n-au atins încă plafonul minim.
Petrolul tip West Texas Intermediate (WTI) a trecut marţi de pragul de 30 USD/baril până la 29,93 USD/baril, nivel care nu a mai fost atins din decembrie 2003. Volatilitatea extremă a preţului arată că este din ce în ce mai posibil ca petrolul să intre în viitorul apropiat în plaja a 20 USD/baril.